Descriere
Sumar
Despre autori
Protagonistul lucrării este labirintul cu tot evantaiul său de forme (peșteră, castel, oraș, pădure, ocean, deșert, bibliotecă etc.), ipostaze (labirint alegoric, mintal, gnoseologic, textual, existențial) și de semnifcații (loc de protecție, capcană, loc al pierzaniei, al recluziunii, al rătăcirii, al regăsirii de sine etc.).
PREMISE:
1. Fascinația mitului;
2. Fascinaţia labirintului;
I. MITUL LABIRINTULUI: GENERALITĂŢI:
1.1. În labirintul etimologiei;
1.2. Ipoteză: la început a fost dansul;
1.3. Fir, bifurcaţie, rădăcină: tipologia labirintului;
1.4. Mitul labirintului între naraţiune şi proces;
1.5. Tezaurizarea şi valorificarea miturilor prin literatură;
II. LABIRINTUL ÎN VIZIUNEA CLASICILOR:
2.1. Poemele lui Homer;
2.2. Eneida lui Vergiliu:
2.2.1. Lusus Troiae;
2.2.2. Descensus ad inferos;
2.3. Metamorfozele lui Ovidiu;
2.4. Elegia 64 de Catul;
III. LABIRINTUL ÎN LITERATURA ITALIANĂ MEDIEVALĂ ŞI MODERNĂ: 3.1. Destinul mitului;
3.2. Destinul mitului labirintului;
3.3. Ipostaze ale labirintului în literatura italiană medievală şi modernă:
3.3.1. Labirintul mistico-iniţiatic;
3.3.2. Labirintul iubirii;
3.3.3. Omul – artifex al propriului labirint;
3.3.4. Labirinturile rătăcirilor cavalerești;
3.3.5. Labirintul romantic întru salvare;
3.3.6. Labirintul psihologic al angoaselor individuale;
IV. IPOSTAZE ALE LABIRINTULUI ÎN PROZA ITALIANĂ A SECOLULUI AL XX LEA:
4.1. Mitul labirintului în secolul al XX-lea;
4.2. Sfidarea labirintului prin literatură la Italo Calvino;
4.3. Recuperarea şi redimensionarea tipologiei clasice:
4.3.1. Choros – dansul armoniei;
4.3.2. Labirintul spaţio-temporal;
4.3.2.1. Traseu natural întortocheat: peşteră – pădure;
4.3.2.2. Troiae lusus – oraş;
4.3.2.3. Palatul din Cnossos – castel, fortăreaţă, închisoare, bibliotecă, casă;
4.3.2.4. Labirinturi deschise: deșertul, oceanul;
4.3.3. Labirint existenţial:
4.3.3.1. Labyrinthus sicut vita. Vita sicut labyrinthus;
4.3.3.2. Descensus ad Inferos;
4.3.3.3. Regressus ad uterum;
4.3.2.4. Imago mundi;
4.3.3.5 Pseudo-Minotauri;
4.3.4. Labirint iconic – paratext;
4.4. Amprenta secolului al XX-lea;
4.4.1. Labirintul lingvistic ca proces cognitiv;
4.4.2. Labirintul ca metaforă a scrierii;
4.4.3. Labirintul ca metaforă a lecturii;
CONCLUZII;
BIBLIOGRAFIE;
INDICE DE NUME
Corina-Gabriela Bădeliță (n. 1979, Iași) este în prezent asistent universitar doctor la secția de italiană a Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă cursuri de limba italiană, teoria și practica textului, introducere în traducere și interpretare. A beneficiat de burse de studiu, practică și cercetare în Italia, iar în perioada 2007-2014, în calitate de referent principal relații la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, a coordonat proiecte literare și științifice. În același timp, a predat limba și literatura română la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția. A participat la diverse conferințe naționale și internaționale, a publicat articole de specialitate în reviste și volume colective. A publicat: Ghid de conversaţie italian-român (Polirom, 2003, 2006, în colaborare), Prima ta gramatică. Limba italiană (Polirom, 2004, în colaborare) și Italiana pentru Italia (Polirom, 2006, 2007).
