Descriere
Sumar
Despre autori
Traducere din engleză de Laura Carmen Cuţitaru. Postfaţă de Codrin Liviu Cuţitaru.
Cartea lui Virgil Nemoianu porneşte de la ipoteza că, indiferent dacă ne place sau nu, suntem în plină eră postmodernă, una caracterizată de turbulenţă, fluiditate, relativitate, comunicare rapidă şi schimbare. Autorul se întreabă dacă am atins limitele istoriei, conceptualizează post-istoria şi problematizează instrumentele filosofiei culturii apte de a da o nouă interpretare aceste ere. O altă întrebare importantă este dacă în interiorul postmodernismului putem descoperi insule de stabilitate, durabilitate, continuitate şi coerenţă. Virgil Nemoianu sugerează că un posibil model de urmat pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări ar fi o retragere în “grădina filosofilor”, unde cititorul ar putea găsi protecţia adecvată, prin recluziune şi interacţiune creatoare în acelaşi timp, faţă de o lume a haosului şi dezordinii.
„O privire atentă asupra postmodernismului literar ne convinge de existenţa infrastructurii fenomenologice, la nivelul manifestărilor sale culturale, psihologice (psihanalitice) şi ideologice. Ea este motivată, în primul rînd, de condiţia lui de anexă a postmodernităţii. Singura poetică explicită a fenomenului, prin urmare, poate fi doar cea culturală. În mod paradoxal, aceasta rămîne şi cea mai refuzată de către teoreticieni, din raţiuni mai curînd freudiene decît estetice. Pe măsură ce postmodernismul îşi va certifica istoricitatea, culturalitatea sa va deveni însă tot mai articulată. Profesorul Virgil Nemoianu este conştient de acest lucru, o bună parte a demersului său axîndu-se pe căutarea acelor elemente din interiorul postmodernismului care îi vor da, în viitor, stabilitate şi continuitate. /…/ De aceea, am toată convingerea că apariţia, în limba română, a acestei cărţi de mare valoare teoretică şi culturală, într-o perioadă de derută axiologică, marchează un eveniment intelectual extrem de însemnat.” (Codrin Liviu Cuţitaru)
Puteţi citi o recenzie în Gazeta de Sud, sub semnătura lui Nicolae Coande; de asemenea, în revista sibiană Euphorion a apărut un grupaj tematic dedicat apariţiei acestei cărţi.
PARTEA 1. VALORI CULTURALE GENERALE
I. Filozofia culturii în epoca contemporană
II. Are postmodernismul substanţă?
III.Leibniz, Vico şi contemporaneitatea alternativă
IV.Conservatorismul ca ramură a liberalismului
V.Democraţie creştină şi subsidiaritate în lume
VI.Martiriu creştin şi umanism creştin
VII.Includerea religiei: modelul lui Benedict şi Habermas
VIII.Pieper, speranţa, imperfecţiunea şi literatura
PARTEA 2. VALORI LITERARE GENERALE
I.Globalismul, multiculturalismul şi literatura comparată
II.Predarea literaturii din perspectivă catolică
III.Canoanele literare şi opţiunile valorilor sociale
IV.Argumentul varietăţii
V.Argumentul persecuţiei
VI.Argumentul practicalităţii
VII.Argumentul opoziţiei
VIII.Argumentul înfrîngerii
PARTEA 3. EXEMPLE APLICATIVE CONCRETE
I.Pe urmele clasicilor: Straturi ale mimesis-ului stilistic
II.Romantism reinventat sau kitsch de secol XIX?
III.Ernst Junger, distanţă, apropiere şi transfer de valori culturale
PARTEA 4. EPILOG
O grădină filozofică
Virgil Nemoianu (n. 12 martie 1940, Bucureşti) este un renumit eseist, critic literar, filozof al culturii. Profesor la Universitatea Catolică din capitala Statelor Unite, la catedra „William J. Bayron Distinguished Professorship", este şi secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată. În 1997 i s-a decernat premiul Fundaţiei Culturale Române pentru contribuţia adusă la cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti în străinatate. De acelaşi autor: Calmul valorilor (1971); Utilul şi plăcutul (1973); Arhipelag interior (1994), Micro-Armonia. Dezvoltarea si utilizarea modelului idilic in literatură (Polirom, 1996); Jocurile divinitatii (Polirom, 2000).
