Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de faţă urmăreşte să dea seama de reprezentările Diavolului din imaginarul literar autohton în aspectul său dublu, folcloric şi cult. În prima parte se construieşte o concepţie generală despre Diavol în cultura populară română, iar în a doua se analizează o serie de opere literare care au în centrul lor problematica Diavolului. Dincolo de posibilitatea analizei metamorfozelor motivului, într-o perspectivă diacronică, de verificarea disponibilităţilor semantice şi expresive ale temei, acest mod de a pune problema a făcut posibilă şi definirea unor clasificări, atât în sensul ordonării imaginilor Diavolului, cât şi în sensul unei mai riguroase precizări a modalităţilor în care diversi scriitori şi mode artistice s-au raportat la "sursa" pe care o constituie folclorul.
Capitolul I
INTRODUCERE
1. Status questiones
Contribuţii dinspre etnologie şi folclor
Contribuţii din sfera criticii literare
Alte contribuţii
2. Perspectiva noastră asupra subiectului în discuţie
Capitolul al II-lea
PROLEGOMENE LA O POSIBILĂ ISTORIE A DIAVOLULUI ÎN MENTALUL ROMÂNESC
1. Chestiuni preliminare
2. Problema surselor şi limitele „istoriei” Diavolului
3. Meta-fizica Diavolului. Experienţa întâlnirii cu Diavolul în orizontul mitului, basmului şi legendei
Un pseudo-model al istoriei Diavolului
Despre numele Necuratului
Chipul Dracului
„Protoistoria” Diavolului în mentalul locuitorilor din spaţiul României de astăzi
Reprezentarea Diavolului în cele trei categorii ale folclorului românesc
a. Etapa primordială (mitică)
b. Etapa legendară
c. Etapa populară (defensivă)
4. Fizica Diavolului. Experienţa întâlnirii cu Diavolul în orizontul povestirii superstiţioase
5. Concluzii
Concepţia generală despre Diavol şi moştenirea intenţională a imaginii sale
O taxonomie a imaginilor Diavolului
Capitolul al III-lea
REPREZENTAREA DIAVOLULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ
1. Delimitări de principiu
2. Observaţii asupra limbajului critic
Imaginea Diavolului
Imaginarea Diavolului
Sensul conceptului de „arhetip”
Imaginarul Diavolului
3. Trei atitudini fundamentale de raportare la domeniul culturii populare
1. Primul tip de valorificare a folclorului (Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Pavel Dan)
1.1. Ion Creangă
1.2. Ion Luca Caragiale
1.3. Gala Galaction
1.4. Pavel Dan
1.5. Vasile Voiculescu
Concluzii
2. Al doilea tip de valorificare a folclorului (Pavel Dan, Ion Agârbiceanu)
2.1. Pavel Dan
2.2. Ion Agârbiceanu
Addenda (pentru o altă perspectivă asupra Păscălierului)
Concluzii
3. Al treilea tip de valorificare a folclorului (Cezar Petrescu, Mircea Cărtărescu, Bogdan Popescu)
3.1. Cezar Petrescu
3.2. Mircea Cărtărescu
3.3. Bogdan Popescu
Concluzii
Capitolul al IV-lea
CONCLUZII FINALE
Primul rând de concluzii
Al doilea rând de concluzii
Ultimul rând de concluzii. Înapoi la Creangă
BIBLIOGRAFIE
Mircea Păduraru (n. 1980, Iaşi) este asistent universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.