Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literatură

Călin-Horia Bârleanu

Descriere Sumar Despre autori

În afara sensurilor care se ascund în strigătul lui Benjy, cod de comunicare imposibil de tradus pentru cei mai mulți dintre apropiații lui, ne-a interesat posibilitatea de a-l integra pe atât de neobișnuitul erou al romanului scris de Faulkner într-o categorie care a existat, pe făgaș arhetipal, dintotdeauna în imaginarul modern, și nu numai, al umanității. Din perioada fabulelor sau, uneori, evident, în absența culturii și a instruirii, în spațiile arhaice, alteritatea, figura unui om diferit, complet altfel, pare să fi reprezentat o constantă, cu atât mai mult cu cât imago Christi a servit până astăzi ca prototip pentru tot ceea ce înseamnă pentru orizontul uman diferența.
Am ajuns, astfel, la arhetipul de tip trickster și, dincolo de el, la o componentă a psihologiei acestuia, vizibilă prin interacțiunea tipologiilor atinse de arhetip cu grupurile sociale în care încearcă să se integreze, întotdeauna ca exercițiu interior, prin eforturi ale voinței sau ale codului moral-ideologic.

Cuvânt înainte; 1. Repere spre un ținut între imaginar și real: 1.1. Tipuri umane și arhetipuri: umbra, povestea, idiotul; 1.2. Câteva cuvinte despre nimic; 1.3. Omul oglindă; 1.4. Arhetipul matern, între Eros și Thanatos; 1.5. Copacii în locul pădurii; 1.6. Structura arhetipală a spațiului faulknerian; 1.7. În căutarea celui absent; 1.8. Tip psihologic feminin cu origini în inconștientul colectiv; 1.9. Câteva cuvinte despre neputință; 1.10. La Sudul spațiului arhetipal...; 2. Despre tipologia psihologică a „prostului” în literatură: 2.1. Contribuția lui Rabelais: Gargantua și Pantagruel; 2.2. Tipul psihologic pur al lui F. M. Dostoievski; 2.3. Rolul personajului feminin în evoluția tipologiei prostului sau a figurii de tip trickster; 2.4. Caragiale și filonul social al destinului tragic: Cănuță, om om sucit; 2.5. Încă un scriitor, același arhetip. Isaac Bashevis-Singer, Gimpl-netotul. Exerciții de credință; Încheiere; Bibliografie

Călin-Horia Bârleanu (n. 1982, Iași) este lector universitar doctor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de Limbă şi Literatură Română și Științele Comunicării. După studiile universitare de licenţă în filologie (Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, 2005) şi în psihologie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008), a absolvit masteratele Comunicare și Relații Publice și Literatura Română Postbelică (Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava), iar în anul 2009 devine doctor în filologie al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, cu teza Mircea Cărtărescu. Universul motivelor obsedante.
Volume publicate: Mircea Cărtărescu. Universul motivelor obsedante, Editura Universitas XXI, Iaşi, 2011; Antropologie şi comunicare interculturală, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015; Simboluri în literatură, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2016; Sub semnul Pulsiunii. Eros și Thanatos în literatură, volumul I, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2017; volumul al II-lea, 2018.