Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
Word Literature
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Cicero /

Principia rhetorica. Teoria generală a argumentării

Michel Meyer

Data apariției: 21.02.2011

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Comunicare

Colecție: Cicero

ISBN: 978-973-703-553-0

Nr. pagini: 422

Format: 14,7 x 20,5 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Traducere de Aurelia Stoica. Studiu introductiv de Constantin Sălăvastru. În această lucrare, M. Meyer sugerează că logosul, patosul şi etosul pot fi unificate prin interogativitatea ce le caracterizează; acesta abordează argumentarea – şi întreaga retorică – din perspectiva interogativităţii. Filosofia lui Meyer are la bază recunoaşterea că fiecare afirmaţie este un răspuns la o întrebare ce derivă dintr-o anumită problemă. Acolo unde există întrebări, există dezbatere, iar modul cum dezbatem este o problematică de retorică, ce implică etosul, logosul şi patosul. Lucrarea este o încercare de renovare a domeniului retoricii: "În urmă cu exact cincizeci de ani, în 1958, apăreau două lucrări care aveau să revoluţioneze retorica: Tratat de argumentare de Chaïm Perelman şi Lucie Olbrechts-Tyteca şi Utilizările argumentării de Stephen Toulmin, ambele scrise ca reacţie la logicismul strict care domina în acel moment descrierea raţionalităţii, calchiată pe ştiinţele naturii. De atunci, retorica şi sora ei mai mică – sau mai mare, după dorinţă – argumentarea, nu au încetat să crească în importanţă, până la a deveni o nouă paradigmă pentru ştiinţele umane, substituindu-se puţin câte puţin lingvisticii, care dăduse strălucire structuralismului. Astăzi, retorica e pretutindeni. Ea a câştigat inima societăţii noastre mediatice, până la viaţa privată în care trebuie să placi şi să seduci”. (Michel Meyer, Principia rhetorica)

Marile definiţii ale retoricii centrate pe auditoriu, pe limbaj, pe stil şi pe orator, Începuturile: baze greceşti, inovaţii romane Retorica în epoca modernă, Retoricile secolului al XX-lea, Retorică şi argumentare: legile unităţii, Ce este un argument?, Structura formală a argumentării: careul argumentativ, Cum funcţionează procesul argumentativ?, Funcţiile locurilor comune (topoi) ca modulatori argumentativi ai identităţii şi ai diferenţei, Câte clase de auditorii există?, Argumente şi figuri retorice, Reconstucţia logicii figurilor: raţionalitatea figurativului, Legăturile dintre figuri şi locuri comune: tropos şi topos, Tabloul sintetic al corespondenţelor dintre figuri, argumente, locuri şi auditorii, Ethos, Logos, Pathos în interacţiunea retorică, Locul subiectului şi recitirea problematologică a ethos-ului, Cum să gândim limbajul?, Auditoriul, emoţiile, judecăţile şi întrebările sale Logica valorilor, Logica culturii, Ce se înţelege astăzi printr-o logică printr-o logică a valorilor?, Aristotel şi tipurile de argumente, Cum se negociază distanţa dintre indivizi?, Dimensiunile de proiecţie şi de realitate efectivă în relaţia retorică, Care sunt consecinţele decalajului dintre oratorul proiectiv şi oratorul efectiv?, Teoria variaţiilor problematice, Teoria instituţiilor oratorice, Legea problematicităţii inversate în retorica publicitară, Cadrele sociale ale argumentării, Distanţa dintre indivizi traduce oare indiferenţa sau conflictul pasional?, Distanţa socială şi distanţa psihologică, Naşterea şi funcţionarea instituţiilor oratorice, Retorica literară: traducerea spaţiului social în spaţiu psihologic, Metaretorică, Cum funcţionează argumentarea?, Cele trei stadii principale ale metaretoricii: religia, politica, individualitatea etc.

Michel Meyer este profesor de Filosofie la Catedra de Filosofie, Teoria argumentării şi Retorică de la Universitatea Liberă din Bruxelles. Michel Meyer este astăzi unul dintre cei mai interesanţi gânditori în domeniul filosofiei şi al domeniilor conexe, iar meditaţia sa a impus conceptul de problematologie ca reflexiune indusă de interogativitatea radicală. La Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a mai aparut, de acelasi autor, Comicul si tragicul. Perspectiva asupra teatrului si istoriei sale (2006)