Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea propune un studiu diacronic al fondului simbolic al drumului inițiatic din literaturile spațiului eurasiatic. Atenția se focalizează mai ales asupra uneia din variantele literare ale drumului inițiatic – și anume questa medievală (specifică romanelor cavalerești). Aceasta trece prin mai multe (re)interpretări, care includ și o versiune pseudo-medievală (specifică literaturii fantasy). În ceea ce privește metoda de cercetare, autorul urmează modelul utilizat, printre alte nume de referință din domeniul studiilor comparatiste, de Joseph Campbell (în lucrarea des amintită pe parcursul cărții: Eroul cu o mie de chipuri). Motivația esențială a demersului hermeneutic e probarea unui nivel simbolic de profunzime al textelor abordate, interpretarea fiind orientată către sensul lor esoteric.
Introducere;
Partea I. Cadrul teoretic:
1. Preambul metodologic:
1.1. Ce (nu) este literatura comparată?;
1.2. Aspecte ale hermeneuticii simbolurilor;
1.3. Contextul analizei;
Partea a II a. Definirea şi încadrarea călătoriei iniţiatice
în literatura Antichităţii:
2. Călătoria iniţiatică în mitologiile şi literaturile vechiului Orient:
2.1. Parcursul iniţiatic al lui Rama;
2.2. Mahābhārata: drumul iniţiatic între filosofie şi literatură;
2.3. Epopeea lui Ghilgameş şi călătoria în Lumea de Dincolo;
3. Călătoria iniţiatică în mitologia şi literatura greco latină:
3.1. Herakles sau „eroul mitologic deplin”;
3.2. Simbolistica zeului Hermes;
3.3. Călătoria lui Odiseu către „portul Odihnei”;
3.4. Iniţierea lui Lucius şi depăşirea conflictului dintre aparenţă şi esenţă;
Partea a III a. Simbolistica medievală a questei:
4. Călătoria iniţiatică între Hypnos şi Thanatos;
5. Influenţa alchimiei şi Kabbalei în dezvoltarea imaginarului medieval european al questei:
5.1. Simbolismul alchimic al aventurilor lui Yvain:
5.1.1. Înfrângerea lui Calogrenant;
5.1.2. Călătoria lui Yvain la fântână şi „întâlnirea tainică
între soare şi lună”;
5.1.3. „Nebunia” sau „moartea iniţiatică” a lui Yvain;
5.1.4. Înfrângerea dragonului şi simbolistica sa;
5.1.5. Ultimele aventuri ale Cavalerului cu Leul;
5.2. Cavalerul Lancelot ca reprezentare a voinţei umane;
5.3. Questa lui Perceval şi semnificaţiile Graalului;
5.4. De la castelul Graalului la Castelul interior;
5.5. Călătoria lui Dante prin arborele sephirotic al Kabbalei;
6. Simbolistica drumului iniţiatic în poezia persană din secolele X XV:
6.1. Consideraţii generale despre dezvoltarea poeziei persane tradiţionale;
6.2. Iubirea şi cunoaşterea ca motive ale călătoriei lăuntrice;
6.3. O paralelă dintre questa cavalerului rătăcitor şi călătoria dervişului rătăcitor;
7. Drumul iniţiatic sau „Calea spre iluminare”;
8. Romantismul: prima (re)inventare majoră a imaginarului medieval:
8.1. „Reverie” şi „fantezie”: concepte cheie
ale literaturii romantice;
8.2. Imaginaţie pozitivă vs. imaginaţie negativă;
Partea a IV a. Semnificaţii ale drumului iniţiatic în cadrul genului fantasy:
9. Naşterea genului fantasy şi distanţarea de imaginarul medieval propriu zis;
10. Imaginarul questei în lumea creată de J. R. R. Tolkien:
10.1. Tentaţia puterii;
10.2. Aventura unei lumi sau „questa colectivă”;
11. Anti iniţierea în trilogia „Imperiul Fărâmiţat” a lui Mark Lawrence;
Concluzii;
Bibliografie;
Anexe
Andrei Victor Cojocaru (n. 1993, Iași) este cadru didactic asociat la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde susține seminare de literatură comparată și hermeneutică literară. În 2021, a obținut titlul de doctor în filologie, cu tema: „Simbolistica drumului iniţiatic: de la quest la genul fantasy”. A publicat mai multe articole și studii în reviste și volume de specialitate. Preocupările sale științifice vizează literatura comparată, hermeneutica simbolurilor și mitologia comparată.
