Epidemiile de ciumă în Moldova la începutul secolului al XIX-lea. Studiu și documente

Sorin Grigoruță

Descriere Sumar Despre autori

Pornind de la resurse istoriografice și documentare generoase autorul își propune să înfățișeze, pas cu pas, povestea ciumei pe tărâm românesc la începutul veacului al XIX-lea. După câteva considerații de ordin teoretic, privitoare la epidemia ce a înspăimântat această parte de lume vreme de secole, sunt prezentate apoi, pe scurt, modul în care era percepută ciuma în Țările Române în primele decenii ale secolului al XIX-lea, insistându-se asupra factorilor care au favorizat apariția și răspândirea flagelului. Ulterior, sunt evidențiate reacţiile, individuale şi colective, precum și măsurile administrative, atât în perioadele premergătoare dezlănțuirii epidemiilor, în timpul, cât şi după stingerea maladiei.

Cuvânt înainte; Introducere; CAPITOLUL I. Ciuma în Moldova. Despre boală și înfățișarea sa epidemică: I.1. Scurt istoric al ciumei în Moldova la începutul secolului al XIX-lea; I.2. Istoria naturală a ciumei; I.3. Apariția și răspândirea ciumei; CAPITOLUL II. Lupta antiepidemică: II.1. Reacții individuale; II.2. Reacțiile autorităților; II.3. Lazarete și carantine: „ca să nu să întindă mai mult răul care atinge toate patrie”; II.4 Apărarea Iașilor; II.5. „Îngrijirea ocârmuirii pentru buna îngrijire lor”; II.6. Cioclii; II.7. Reacții la măsurile impuse de autorități: „duhul îndărătniciei”; CAPITOLUL III. „În slujba semenilor și a patriei”: dregători, medici și preoți: III.1. Dregători și slujbași: „neurnită fiind datoriia fiișticăruia pământeanu de a sluji patriei”; III.2. Medicii: „umbletul doftorilor în cercetare bolnavilor”; III.3. Nădejdea în „agiutoriul şi îndurarea dumnezeiască”; CAPITOLUL IV. Urmările ciumei: IV.1. Încetarea epidemiei; IV.2. Consecințe; IV.3. Carantina dunăreană; IV.4. Consecințe demografice; Consideraţii finale; Glosar; Abrevieri; Bibliografie; Anexe; Abstract. Plague Epidemic in Moldavia at the beginning of the 19th century; Indice

Sorin Grigoruță (n. 1985, Dorohoi) este cercetător la Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române, fiind membru în cadrul programului de editare a colecţiei naţionale de izvoare Documenta Romaniae Historica; doctor în istorie cu o teză privitoare la bolile și epidemiile din Moldova, publicată sub titlul Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017, pentru care primește, în anul 2019, Premiul A.D. Xenopol al Academiei Române; autor al mai multor studii publicate în reviste de specialitate și volume colective; domenii de interes: editarea documentelor medievale şi premoderne, istoria medicinii, istorie socială.