Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea își propune să abordeze teme privind administrația publică în Moldova epocii regulamentare, precum: legi și practici; descrierea cantitativă a corpului birocratic din Ministerul de Interne și din Comitetul Sănătății; fișe biografice ale funcționarilor din cele două instituții, incluzând, printre altele: data și locul nașterii, educația, averea, starea civilă, experiența profesională.
«Rețeaua instituțională apărută în Moldova după introducerea Regulamentului Organic (1832) a avut nevoie de un aparat birocratic extins. Pentru eficientizarea sa a fost necesară cunoașterea cât mai amănunțită a prestației în serviciu, a experienței, a educației și a altor informații privitoare la funcționarii administrativi și judecătorești. Au fost instituite, astfel, evaluările anuale ale angajaților statului, sub forma așa-numitelor „foi de calități”. În acest volum sunt publicate mai multe asemenea documente, centralizate în cadrul Registrelor generale ale Ministerului de Interne și ale Comitetului Sănătății, pentru anul 1834. Cunoașterea „cinovnicilor” moldoveni din perioada regulamentară este esențială pentru înțelegerea funcționării instituțiilor statului, dar și a societății asupra cărora ele și-au exercitat influența și de care au fost, la rându-le, modelate. Însemnătatea ediției propuse aici se extinde însă și dincolo de epoca Regulamentului Organic. Unii funcționari au rămas prezenți în viața publică și după semnarea Convenției de la Paris (1858), iar alții și-au prelungit influența, prin urmașii lor direcți și colaterali, până la sfârșitul veacului XIX.» (Mihai-Cristian Amăriuței, Simion-Alexandru Gavriș)
Studiu introductiv:
Contextul politic. Tratatul de la Adrianopol și Regulamentele Organice;
Funcționarii moldoveni ai epocii regulamentare. Condicile de calități;
Organizarea și atribuțiile Ministerului de Interne și ale Comitetului Sănătății;
Registrele generale ale Ministerului de Interne și ale Comitetului Sănătății: scurtă trecere în revistă;
Notă asupra ediției;
Registrul general al Ministerului de Interne (1834);
Registrul general al Comitetului Sănătății (1834);
Glosar;
Indice de nume.
Mihai Cristian Amăriuţei (n. 1969, Iași) este doctor în istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în prezent fiind cercetător științific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași. Autor al monografiei Grigore al III lea Alexandru Ghica. Cronica unui principe din secolul al XVIII lea, publicată la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 2017. Editor al volumului Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820 1845), vol. 10. Partea 1, Ţinutul Fălciiului (1820), Iaşi, Casa Editorială Demiurg Plus, 2013 (împreună cu Mircea Ciubotaru). Autorul mai multor studii şi articole publicate în reviste de specialitate şi volume colective. Domenii de interes: istoria secolelor XVIII XIX, editarea documentelor medievale şi premoderne, genealogie.
Simion Alexandru Gavriş (n. 1981, Iași) a obţinut titlul de doctor în istorie în cadrul Academiei Române (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi) în anul 2010. Între anii 2010 şi 2013, a fost cercetător postdoctoral la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În prezent, este cercetător științific la Academia Română, Filiala Iași, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”. Cărți publicate la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: Ipostazele unei biografii politice: Manolache Costache Epureanu (2013) și Viaţa şi opiniile prinţului Grigore Mihail Sturdza (1821 1901) (2015). A editat, împreună cu Mihai Ștefan Ceaușu și Liviu Brătescu, volumul Regalitatea română. Perspective istoriografice, apărut la aceeași editură, în 2017. A publicat, de asemenea, mai multe studii şi articole privind istoria politică şi intelectuală a conservatorismului românesc.
