„Război ideologic” în Balcani: Imaginea Iugoslaviei titoiste în anchetele Securității (1948-1951). Documente

Dan Lazăr (ed.)

Descriere Sumar Despre autori

Volumul, care acoperă o parte puțin cercetată în istoriografia de la noi - relațiile dintre București și Belgrad într-o perioadă mai mult decât delicată, cea a „rupturii” dintre Iugoslavia lui Tito și URSS, survenită la jumătatea anului 1948, la care s-a raliat și România - include, în premieră, documente nepublicate până acum, aflate în custodia Arhivelor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Documentele pun în evidență tensiunea în creștere dintre cele două state comuniste, oferind și o imagine a realităților din Iugoslavia, a atmosferei din epocă, așa cum rezultă acestea din interogatoriile transfugilor iugoslavi din România făcute de Securitate.

Introducere; Notă asupra ediției; Listă de documente; Documente (Declarație Dobrasinovici Ivan [Dobrasinović Ivan], „Situația economică și socială din Jugoslavia”; Declarație Sucici Iosif [Sučić Josif], „Ministrul Krajačić, instructor de spioni”; Declarație Voivodici Stanco [Vojvodić Stanko], „Cum trebuie să te porți în Jugoslavia”; „Despre marfa americană”; Declarație George Ion, „Situația predării cotelor în regiunea cunoscută de mine”; Declarație Voivodici Stanco [Vojvodić Stanko], „Ascultarea posturilor de radio‐emisiune”; Declarație Voivodici Stanco [Vojvodić Stanko], „Ce se citește cel mai mult” etc.); Abstract; Indice de localități.

Dan Lazăr (n. 1967, Iași) este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” (din 1999), cu o teză consacrată raporturilor româno-iugoslave în perioada dintre cele două războaie mondiale: „România și Iugoslavia în primul deceniu interbelic. Relații politico-diplomatice (1919-1929)”. A urmat o serie de stagii de pregătire profesională peste hotare, precum cel din Marea Britanie, de la Universitățile din Nottingham și Kingston upon Hull. Preocupările științifice au în vedere evoluțiile politice din zona Balcanilor, atât în ceea ce privește perioada interbelică, cât și cea de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu accente puse pe regimurile comuniste din sud-estul european. Totodată, este preocupat de problema naționalismelor balcanice și de cea a comunismul românesc, cu accent pe relația regimului cu statul iugoslav. A mai publicat la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”: Europa de Sud-Est în perioada contemporană. Ideologii, lideri, naționalisme (2007), România și Iugoslavia în primul deceniu interbelic. Relații politico-diplomatice 1919-1929 (2009) și Naționalismul în Balcanii secolului XX (2011).