Descriere
Sumar
Despre autori
Conţinutul acestei cărţi este axat pe problematica activităţii bancare, în general, şi a băncilor centrale, în special, cu referire directă la Banca Naţională a României, în contextul actualităţii monetare din spaţiul european. Sub impactul aderării României la Uniunea Europeană, autorii au încercat să pună în valoare rolul reformelor sistemelor bancare, cu referire directă la România, în ceea ce priveşte integrarea în zona monedei europene unice. Se impunea o analiză a reformei sistemului bancar din România în comparaţie cu evoluţia sistemelor bancare din alte ţări europene, punându-se în valoare oportunităţile şi vulnerabilităţile acestora.
Demersul autorilor vine să convingă asupra necesităţii înţelegerii realităţilor economice şi financiare la nivel local, regional şi global la care trebuie să răspundă politicile macroeconomice dedicate condiţionărilor impuse de realizarea unei uniuni monetare şi economice credibile.
CAPITOLUL 1
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCILOR CENTRALE AVÂND ÎN VEDERE ACTUALITATEA MONETARĂ EUROPEANĂ
1.1. Definirea conceptului de bancă centrală
1.2. Repere istorice privind evoluţia băncilor centrale
1.3. Funcţiile băncilor centrale şi rolul acestora în cadrul sistemelor bancare din spaţiul monetar european
1.4. Caracteristici privind organizarea băncilor centrale
1.5. Banca Naţională a României, banca centrală a statului român
CAPITOLUL 2
INDEPENDENŢA ŞI CREDIBILITATEA BĂNCILOR CENTRALE ÎN CONTEXTUL ACTUAL
2.1. Repere privind conceptul de independenţă al băncii centrale
2.2. Abordări privind măsurarea independenţei băncii centrale
2.3. Analiza relaţiei negative dintre independenţa băncii centrale şi inflaţie
2.3.1. Prezentarea modelului
2.3.2. Descrierea variabilelor modelului
2.3.3. Testarea validităţii modelului şi interpretarea rezultatelor
2.4. Necesitatea credibilităţii băncii centrale în exercitarea funcţiilor sale
2.5. Politici de comunicare şi transparenţă ale băncilor centrale în vederea atingerii cerinţelor de responsabilitate în contextul actual
2.5.1. Abordări privind transparenţa băncii centrale
2.5.2. Impactul politicii monetare asupra sănătăţii mediului de afaceri
2.6. Perfecţionarea instrumentelor şi canalelor în practica comunicării Băncii Naţionale a României, în contextul integrării în spaţiul actual european
2.6.1. Analiza principalelor instrumente de comunicare ale BNR versus BCE
2.6.2. Dezvoltarea altor canale de comunicare externă ale BNR
CAPITOLUL 3
ROLUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI ÎN CREAREA UNUI SISTEM BANCAR MODERN ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ÎN SPAŢIUL MONETAR EUROPEAN
3.1. Caracteristicile principale ale reformei sistemului bancar românesc
3.1.1. Abordarea modelelor privind reformele aplicate la nivelul sistemelor bancare din ţările emergente ale spaţiului comunitar
3.1.2. Întărirea reglementărilor şi perfecţionarea activităţii de supraveghere prudenţială
3.1.3. Analiza procesului de restructurare şi consolidare a sistemului bancar românesc
3.2. Implicaţiile crizei economice şi financiare globale asupra sectorului bancar românesc
3.3. Impactul reformei sistemului bancar şi a supravegherii asupra performanţelor bancare
3.3.1. Metodologia şi datele utilizate în analiză
3.3.2. Analiza descriptivă a variabilelor utilizate în model
3.3.3. Rezultatele empirice ale analizei
3.4. Perfecţionarea dispozitivelor de sprijin indirect a activităţii de supraveghere prudenţială şi a stabilităţii financiare
3.4.1. Mecanisme de protecţie sistemică. Schemele de garantare a depozitelor
3.4.2. Centrala Riscurilor Bancare
3.4.3. Centrala Incidentelor de Plăţi
CAPITOLUL 4
ROLUL SUPRAVEGHERII PRUDENŢIALE A SECTORULUI BANCAR ÎN ASIGURAREA STABILITĂŢII FINANCIARE ÎN CONTEXTUL EXIGENŢELOR INTEGRĂRII EUROPENE
4.1. Prezentarea cadrului teoretic al gradului de consolidare a supravegherii financiare în corelare cu poziţia instituţională a băncii centrale
4.2. Arhitecturile supravegherii prudenţiale în economiile din spaţiul monetar european
4.2.1. Practici în reformarea supravegherii financiare la nivel regional
4.2.2. Implementarea noii arhitecturi de supraveghere prudenţială la nivelul Uniunii Europene
4.3. Indicatori pentru analiza prudenţială a sectorului bancar
4.3.1. Indicatorii macroprudenţiali utilizaţi de BCE/CSB pentru evaluarea stabilităţii financiare (IM)
4.3.2. Abordarea F.M.I. privind sistemul de indicatori ai solidităţii financiare (ISF)
4.3.3. Asemănările şi deosebirile dintre cele două seturi de indicatori
4.3.4. Teste de rezistenţă a sistemului financiar la potenţiale riscuri (stress-tests)
4.3.5. Sisteme de avertizare timpurie – instrumente de monitorizare a stabilităţii financiare
CAPITOLUL 5
IMPLEMENTAREA POLITICILOR MACROPRUDENŢIALE ÎN VEDEREA LIMITĂRII RISCULUI SISTEMIC: ANALIZA RISCURILOR SEMNIFICATIVE AFERENTE SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL ACTUAL
5.1. Limitele Acordului Basel II în contextul crizei globale
5.2. Necesitatea abordării macroprudenţiale pentru asigurarea viabilităţii sistemului financiar
5.3. Principalele cerinţe de capital impuse prin noul cadru de reglementare Basel II
5.4. Politicile macroprudenţiale ale BNR în vederea asigurării stabilităţii financiare
5.5. Evaluarea riscurilor semnificative aferente sistemului bancar românesc
5.5.1. Intermedierea financiară şi riscul de credit
5.5.2. Calitatea portofoliului de credite al sistemului bancar
5.5.3. Evaluarea riscului de lichiditate
5.5.4. Profitabilitatea sistemului bancar
5.6. Analiza impactului reglementării si a cadrului de supraveghere bancară asupra competiţiei şi solidităţii activităţii bancare
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Vasile Cocriş (n. 1951) este Profesor Universitar Doctor, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, cu titlul ştiinţific de doctor în economie, specialitatea „finanţe, credit şi circulaţie bănească”, obţinut la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este în prezent prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor. Domenii de interes: Finanţe, Monedă, Credit, Bănci, Pieţe de capital. A urmat stagii de documentare în domeniul IMM, la Universitatea din Omaha, statul Nebraska–USA (iulie-septembrie 1993), stagiu de perfecţionare în domeniul managementului exploataţiilor agricole la Universitatea din Bologna şi Perugia din Italia şi IRNA – Paris – Grignon din Franţa (martie 1995), stagiu de pregătire în domeniul financiar-bancar la Universitatea Nijmegen, Olanda (martie 1998), schimb de experienţă în domeniul Managementului Academic la Universităţii din Anglia, SUA, Germania, Portugalia, Franţa, Chile, Mexic şi Italia (ianuarie-februarie 2001, dec. 2002, dec. 2003, mai 2004, aprilie 2005, dec. 2005, sept. 2006, apr. 2007), Universite Paris Dauphine (Franţa - 2008).
Elena Sireteanu (n. 1958, Suceava) este Doctor in ştiinte economice.
Alin Marius Andrieş (n. 1982, Siret, jud Suceava) este Lector Universitar Doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. La Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a mai publicat volumul "Performanţa şi eficienţa activităţii bancare" (2010).
