Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea îşi propune abordarea problematicii complexe a comerţului internaţional, prin prisma existenţei sau inexistenţei unei corelaţii între teoria comerţului internaţional şi realităţile economiei mondiale. Nu de puţine ori, teoreticienilor din domeniul ştiinţelor economice li s-a făcut observaţia legată de insuficienta raportare la condiţiile specifice unui spaţiu şi unui anumit moment istoric, în contextul în care complexitatea vieţii economice nu mai poate fi pusă la îndoială.
Istoria modernă şi contemporană aduce argumente în sprijinul ideii că schimburile comerciale contemporane au constituit un factor dinamizator al dezvoltării economiei mondiale, au făcut posibilă fructificarea efectelor benefice ale „revoluţiei industriale”, au unit lumi şi popoare diferite, au adunat la aceeaşi masă adversari declaraţi, au constituit o armă pentru represaliile celor mai puternici asupra celor aflaţi la început de drum. Pe ansamblu, comerţul internaţional a constituit şi rămâne unul dintre factorii determinanţi ai progresului societăţii umane.
CAPITOLUL 1. GENEZA ORDINII LIBERALE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL
1.1. Evoluţia comerţului internaţional până la începutul secolului al XVIII-lea
1.2. Teorii „timpurii” ale comerţului internaţional
1.2.1. Concepţia mercantilistă cu privire la comerţul internaţional
1.2.2. Prelungirea mercantilismului şi prefaţarea fiziocraţiei în dezbaterile doctrinare referitoare la comerţul internaţional
1.2.2.1. Concepţia lui Richard Cantillon privind comerţul exterior
1.2.2.2. Mecanismul preţ-monedă (David Hume)
1.2.2.3. Viziunea lui James Steuart referitoare la comerţul internaţional
1.3. Accelerarea schimburilor comerciale internaţionale în secolul al XVIII-lea
1.4. Liberalismul în teoria comerţului internaţional – Şcoala clasică
1.4.1. Teoria avantajelor absolute – Adam Smith
1.4.2. Teoria costurilor comparative – David Ricardo
1.4.3. Teoria valorilor internaţionale – J. St. Mill
1.5. Tendinţe generale privind politicile comerciale în sec. al XVIII-lea şi prima jumătate a sec. al XIX-lea
1.5.1. Politici comerciale în Franţa
1.5.2. Politici comerciale în Marea Britanie
1.5.3. Politici comerciale promovate de SUA
1.6. Impactul politicilor asupra fluxurilor comerciale internaţionale în prima jumătate a secolului al XIX-lea
CAPITOLUL 2. DEZINTEGRAREA ORDINII LIBERALE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL
2.1. Economia mondială la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
2.1.1. Momentul de răscruce – trecerea spre politici comerciale protecţioniste
2.1.2. Economia mondială în perioada interbelică
2.1.2.1. Situaţia economiei mondiale la sfârşitul primului război mondial
2.1.2.2. Prima criză în economia mondială (1920-1921)
2.1.2.3. Marea criză din 1929-1933
2.2. Protecţionismul în teoria economică
2.2.1. Precursori ai protecţionismului în teoria comerţului internaţional
2.2.2. Friedrich List – „protecţionismul educator”
2.2.4. Simon Patten şi bazele economice ale protecţionismului
2.2.3. Protecţionismul în gândirea economică românească
2.2.4. Contribuţia lui Mihail Manoilescu la dezvoltarea teoriei comerţului internaţional
2.2.4.1. Premise ale apariţiei teoriei comerţului internaţional9
2.2.4.2. Revoluţia metodologică
2.2.4.3. Protecţionismul în teoria lui Manoilescu
2.3. Politici comerciale până la al doilea război mondial
2.3.1. Declinul liberului schimb în Europa (1879-1914)
2.3.2. Politici comerciale în perioada interbelică
2.4. Impactul politicilor comerciale asupra fluxurilor comerciale internaţionale în perioada interbelică
CAPITOLUL 3. TESTAREA EMPIRICĂ A TEORIILOR PRIVIND COMERŢUL INTERNAŢIONAL
3.1. Modelarea matematică a teoriei avantajului comparativ1
3.2. Dotarea cu factori de producţie – criteriu de specializare internaţională
3.2.1. Intensitatea şi abundenţa relativă a factorilor de producţie
3.2.2. Posibilităţile producţiei
3.2.3. Avantajul comparativ şi specializarea naţiunilor
3.3. Renovarea fundamentelor specializării şi schimburilor internaţionale
3.3.1. Critica teoriei clasice şi neoclasice din perspectiva cererii
3.3.2. Influenţa ofertei de export asupra cererii; efectul de demonstrare
3.3.3. Rolul cererii în stimularea ofertei de export
3.3.3.1. Teoria „cererii naţionale reprezentative” (S. B. Linder)
3.3.3.2. Teza „cererii de diferenţiere” (B. Lassudrie-Duchêne)
3.3.3.3. Ciclul de viaţă al produselor şi comerţul internaţional (R. Vernon)
3.3.3.4. „Dezvoltarea după zborul gâştelor sălbatice” (K. Akamatsu)
3.4. Înzestrarea cu factori de producţie şi mecanismele creşterii
3.4.1. Efectul Rybczinski
3.4.2. Preţul bunurilor şi preţul factorilor. Efectul Stolper-Samuelson
3.5. Conţinutul în factori de producţie. Modelul HOV
3.6. Modelul HOV în condiţiile existenţei unor diferenţe de productivitate şi a preferinţei consumatorilor pentru produse autohtone
3.7. Teoria gravitaţiei în schimburile bilaterale
CAPITOLUL 4. COMERŢUL INTRA-RAMURĂ
4.1. Delimitări conceptuale
4.2. Cauzele apariţiei comerţului intrasectorial
4.3. Comerţ, sortimente şi costuri descrescătoare
4.4. Evoluţia comerţului intrasectorial
4.5. Corelaţia dintre ISD intra-ramură şi comerţul intra-ramură
4.6. Măsurarea comerţului intra-ramură
4.7. Rezultate în cuantificarea comerţului intrasectorial
CAPITOLUL 5. IMPACTUL LOCALIZĂRII AFACERILOR ASUPRA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
5.1. Procesul de concentrare a activităţilor economice
5.2. Michael Porter – Teoria avantajului competitiv
5.2.1 Determinanţii avantajului naţional
5.2.2 Crearea, dezvoltarea şi susţinerea avantajului naţional
5.2.2.1. Interdependenţele interne din cadrul "diamantului naţional"
5.2.2.2. "Cluster"-ul – manifestare şi influenţe în crearea, dezvoltarea şi susţinerea avantajului naţional
5.2.3. Mecanismele creării, dezvoltării şi susţinerii avantajului naţional
5.2.4. Aspecte specifice ale avantajelor competitive în ţările în curs de dezvoltare şi în ţările dezvoltate
5.3. Impactul investiţiilor străine directe asupra comerţului internaţional
5.3.1. Delimitări conceptuale
5.3.2. Efectele investiţiilor străine directe
5.3.3. Studii empirice cu privire la relaţia dintre ISD şi comerţul exterior
5.4. Comerţul intra-firmă
5.5. Regionalizarea în comerţul internaţional
5.5.1. Procesul de regionalizare în comerţul internaţional
5.5.2. Procesul de integrare economică regională
5.5.2.1. Stadii ale procesului de integrare economică
5.5.2.2. Factorii determinaţi ai aranjamentelor preferenţiale
5.5.2.3. Estimarea efectelor pozitive ale aranjamentelor comerciale preferenţiale
5.5.3. Evoluţia procesului de integrare economică
Liviu-George Maha (n. 1977) este lector universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.
