Descriere
Sumar
Despre autori
Text ales şi stabilit, tabel cronologic, note şi comentarii de Victor Durnea. Volumul de faţă reuneşte o parte cât mai mare din publicistica lui C. Stere, înţelegând demersul publicistic într-un sens larg, incluzând în el nu doar cel scris şi dat la iveală în ziare, reviste etc., ci şi cel „oratoric” – alocuţiuni şi discursuri. (La acest pas ne îndeamnă trei motive: mai întâi, faptul că alocuţiunile şi discursurile comunică unui public un „conţinut” de actualitate, ca şi publicistica obişnuită, apoi, faptul că ele, cel mai adesea, au şi o „variantă” pe hârtie, fiind găzduite de ziare şi reviste, şi, în sfârşit, „conţinutul” lor e în strânsă legătură cu acela al multor articole, „cronici”, eseuri etc.).
Socialiştii şi mişcarea naţională, Răspuns d-lor V. Stupu şi Doniroff (În chestia mişcărei cultural-naţionale), „Caritatea în stil clasic”. II. Concursul artistic din Iaşi, Din notiţele unui observator ipocondric (Un foileton social), „Arta socială”, Scripca. Crăciunul unui uitat , Sofia Nădejde, Artistul Gherea; Garşin şi Besărăbeanu, Limba literară, Ce cerem de la artişti?, Filosofia tendinţelor sociale în artă, Poporanismul, „Motivele” artei, „Poporanismul” în artă şi literatură, Socialismul şi naţionalismul, Naţionalismul şi socialismul, „Omul perfect”, Arta şi poporul, Duelul Caragiale-Vlahuţă, Polemică şi polemică, Obscenităţile ebraice ale „Vieţei”, Omul şi natura, Basmul cocoşului roş, Din carnetul unui visător. Foileton social, Tactica pe naţionalităţi, Cacracterul mişcărei social-democrate. După Karl Kautsky, Încercări filozofice, Rolul magistratului în alegeri, Lupta între partide şi educaţia politică, Libéraux et socialistes, Interview cu dl. Stere, Un ajutor de primar socialist. Interview cu d. C. Stere, Conservatorii, radicalii şi răscoalele. O scrisoare a d-lui C. Stere, Muncitorii unguri şi chestia naţională, Votul universal şi partidele de la noi, Corespondenţă: către Ion I. C. Brătainu, către G. Ibrăileanu, către P. Th. Missir etc.
C. Stere (n. 1865, Horodişte, jud. Soroca – m. 1936, Bucov, jud. Prahova) om politic, jurist, savant şi scriitor român. În tinereţe, pentru participarea la mişcarea revoluţionară narodnicistă, este condamnat de autorităţile ţariste la ani grei de închisoare şi surghiun în Siberia (1886-1892). La întoarcere se stabileşte la Iaşi unde-şi face studiile la Facultatea de drept. În 1897 susţine teza de licenţă, în 1901 începe cariera de pedagog de la profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector al universităţii ieşene. În 1916 îşi dă demisia şi pleacă la Bucureşti. Timp de 40 ani a desfăşurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul şi conducătorul revistei "Viaţa românească", apărută la 1 martie 1906. A fost al doilea preşedinte al Sfatului Ţării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. Carti publicate: Evolutia individualitatii si notiunea de persoana in drept, studiu sociologic si juridic Teza de licenta in drept, Iasi, 1897; Patru zile in Ardeal, 1914; Romania si razboiul european Iasi, 1915; Marele razboi si politica Romaniei, Bucuresti, 1918; In voia valurilor. Icoane din Siberia., f. a.; In literatura, Iasi, 1921; Documentari si lamuriri politice, Bucuresti, 1930; In preajma revolutiei, I. Prolog. Smaragda Theodorovna, Bucuresti, 1931; II. Copilaria si adolescenta lui Vania Rautu, 1932; III. Lutul, 1932; IV. Hotarul, 1933; V Nostalgii, 1934; VI. Ciubaresti, 1935; VII. In ajun, 1936; VIII. Uraganul, 1936.
