Descriere
Sumar
Despre autori
Prezenta lucrare are în vedere realizarea ediţiei de text, a studiului filologic şi a studiului lingvistic asupra celor Şeapte taine a Besearecii, publicată la Iaşi în anul 1644. Studiul filologic cuprinde o prezentare a contextului istorico cultural al epocii şi abordează problema paternităţii textului, cea a datării textului, circulaţia textului prin copii manuscrise şi descrierea textului. Studiul lingvistic surprinde particularităţile fonetice, lexicale, morfologice şi sintactice ale textului prin raportarea permanentă a textului la stadiul de evoluţie a limbii la jumătatea secolului al XVII-lea, prin compararea cu celelalte texte tipărite la Iaşi în această perioadă, dar şi prin raportarea la limba literară actuală.
Cuvânt înainte de Eugen Munteanu
1. Studiu filologic
1.1. Introducere
1.2. Context cultural istoric
1.3. Paternitatea textului ŞT
1.3.1. Opinii care atribuie textul lui Varlaam
1.3.2. Opinii care atribuie textul lui Eustratie
1.3.3. Ipoteze privind originalul traducerii
1.3.4. ŞT vs textele tipărite la Iaşi în prima jumătate a secolului al XVII lea
1.3.5. ŞT vs PA
1.4. Data şi locul apariţiei
1.5. Circulaţia textului
1.6. Descrierea textului
1.6.1. Ipoteză privind copia din exemplarul de la Iaşi
1.6.2. Descrierea „dubletelor”
2. Studiu lingvistic
2.1. Fonetica
2.1.1. Grafia
2.1.1.1. Inventarul slovelor
2.1.1.2. Semnele diacritice
2.1.1.3. Suprascrierea
2.1.1.4. Punctuaţia
2.1.1.5. Abrevieri curente
2.1.2. Fonetica
2.1.2.1. Vocalismul
2.1.2.1.1. Vocale anterioare
2.1.2.1.2. Vocale posterioare
2.1.2.1.3. Vocale centrale
2.1.2.1.4. Diftongii
2.1.2.1.5. Eliziunea vocalelor
2.1.2.2. Consonantismul
2.1.2.2.1. Consoane labiale
2.1.2.2.2. Consoane dentale
2.1.2.2.3. Consoane prepalatale
2.1.2.2.4. Consoana laringală [h]
2.1.2.2.5. Grupuri de consoane
2.2. Lexicul
2.2.1. Consideraţii preliminarii
2.2.2. Cuvinte dispărute din limba literară actuală sau puţin cunoscute
2.2.2.1. Cuvinte de origine latină
2.2.2.2. Cuvinte de origine slavă veche sau slavonă
2.2.2.3. Cuvinte de origine greacă
2.2.2.4. Cuvinte de origine maghiară
2.2.2.5. Cuvinte de alte origini sau cu origine necunoscută
2.2.2.6. Cuvinte formate în limba română
2.2.2.6.1. De la cuvinte de origine latină
2.2.2.6.2. De la cuvinte de origine slavă veche sau slavonă
2.2.2.6.3. De la cuvinte de origine greacă
2.2.2.6.4. De la cuvinte de origine maghiară
2.2.2.6.5. De la cuvinte de alte origini sau cu origine necunoscută
2.2.3. Cuvinte cu forme sau sensuri diferite faţă de cele din limba literară actuală
2.2.3.1. Cuvinte de origine latină
2.2.3.2. Cuvinte de origine slavă veche sau slavonă
2.2.3.3. Cuvinte de origine maghiară
2.2.3.4. Cuvinte de altă origine sau cu origine necunoscută
2.2.3.5. Cuvinte formate în limba română
2.2.3.5.1. De la cuvinte de origine latină
2.2.3.5.2. De la cuvinte de origine slavă veche sau slavonă
2.2.3.5.3. De la cuvinte de origine maghiară
2.2.3.5.4. De la cuvinte de altă origine sau cu origine necunoscută
2.2.4. Sinonimia
2.2.5. Formarea cuvintelor
2.2.5.1. Derivarea cu sufixe
2.2.5.2. Derivarea cu prefixe
2.2.5.3. Compunerea
2.3. Morfologie
2.3.1. Consideraţii preliminarii
2.3.2. Substantivul
2.3.2.1. Declinarea substantivelor
2.3.2.2. Genul
2.3.2.3. Numărul
2.3.2.4. Cazul
2.3.2.4.1. Mijloace analitice de exprimare a cazurilor
2.3.3. Articolul
2.3.3.1. Articolul hotărât
2.3.3.2. Articolul nehotărât
2.3.3.3. Articolul genitival
2.3.3.4. Articolul adjectival
2.3.4. Adjectivul
2.3.5. Pronumele
2.3.5.1. Pronumele personal
2.3.5.2. Pronumele de întărire
2.3.5.3. Pronumele reflexiv
2.3.5.4. Pronumele şi adjectivul posesiv
2.3.5.5. Pronumele şi adjectivul demonstrativ
2.3.5.6. Pronumele şi adjectivul relativ interogativ
2.3.5.7. Pronumele şi adjectivul nehotărât
2.3.5.8. Pronumele negativ
2.3.6. Numeralul
2.3.6.1. Numeralul cardinal
2.3.6.2. Numeralul ordinal
2.3.6.3. Numeralul colectiv
2.3.6.4. Numeralul fracţionar (partitiv)
2.3.6.5. Numeralul multiplicativ
2.3.6.6. Numeralul adverbial
2.3.7. Verbul
2.3.7.1. Conjugarea
2.3.7.2. Diateza
2.3.7.3. Moduri şi timpuri
2.3.7.3.1. Indicativ prezent
2.3.7.3.2. Imperfect indicativ
2.3.7.3.3. Perfect simplu
2.3.7.3.4. Perfect compus
2.3.7.3.5. Mai mult ca perfect
2.3.7.3.6. Viitor
2.3.7.3.7. Conjunctivul
2.3.7.3.8. Condiţionalul
2.3.7.3.9. Imperativul
2.3.7.3.10. Moduri nepersonale
2.3.8. Adverbul
2.3.9. Prepoziţia
2.3.10. Conjuncţia
2.3.11. Interjecţia
2.4. Sintaxă
2.4.1. Consideraţii preliminarii
2.4.2. Sintaxa propoziţiei
2.4.2.1. Subiectul
2.4.2.2. Predicatul
2.4.2.2.1. Predicatul verbal
2.4.2.2.2. Predicatul nominal
2.4.2.3. Acordul dintre subiect şi predicat
2.4.2.4. Atributul
2.4.2.4.1. Atributul adjectival
2.4.2.4.2. Atributul substantival
2.4.2.4.3. Atributul pronominal
2.4.2.4.4. Apoziţia
2.4.2.4.5. Atributul verbal
2.4.2.4.6. Atributul adverbial
2.4.2.5. Complementul
2.4.2.5.1. Complementul direct
2.4.2.5.2. Complementul indirect
2.4.2.5.3. Complementul de agent
2.4.2.5.4. Circumstanţialul de loc
2.4.2.5.5. Circumstanţialul de timp
2.4.2.5.6. Circumstanţialul de mod
2.4.2.5.7. Circumstanţialul de cauză
2.4.2.5.8. Circumstanţialul de scop
2.4.2.5.9. Circumstanţialul instrumental
2.4.2.5.10. Circumstanţialul sociativ
2.4.2.5.11. Circumstanţialul de relaţie
2.4.2.5.12. Circumstanţialul concesiv
2.4.2.5.13. Circumstanţialul condiţional
2.4.2.5.14. Circumstanţialul opoziţional
2.4.2.5.15. Circumstanţialul cumulativ
2.4.2.5.16. Circumstanţialul de excepţie
2.4.2.6. Elementul predicativ suplimentar
2.4.2.7. Coordonarea părţilor de propoziţie
2.4.2.7.1. Coordonarea copulativă
2.4.2.7.2. Coordonarea disjunctivă
2.4.2.7.3. Coordonarea adversativă
2.4.2.7.4. Coordonarea conclusivă
2.4.3. Sintaxa frazei
2.4.31. Coordonarea
2.4.3.1.1. Coordonarea copulativă
2.4.3.1.2. Coordonarea disjunctivă
2.4.3.1.3. Coordonarea adversativă
2.4.3.1.4. Coordonarea conclusivă
2.4.3.2. Propoziţia subiectivă
2.4.3.3. Propoziţia predicativă
2.4.3.4. Propoziţia predicativă suplimentară
2.4.3.5. Propoziţia atributivă
2.4.3.6. Propoziţia completivă directă
2.4.3.7. Propoziţia completivă indirectă
2.4.3.8. Propoziţia circumstanţială de loc
2.4.3.9. Propoziţia circumstanţială de timp
2.4.3.10. Propoziţia circumstanţială de mod
2.4.3.11. Propoziţia circumstanţială consecutivă
2.4.3.12. Propoziţia circumstanţială cauzală
2.4.3.13. Propoziţia circumstanţială de scop
2.4.3.14. Propoziţia circumstanţială condiţională
2.4.3.15. Propoziţia circumstanţială concesivă
2.4.3.16. Propoziţia circumstanţială instrumentală
2.4.3.17. Propoziţia circumstanţială de excepţie
2.5. Concluzii
3. Sigle şi bibliografie
4. Notă asupra ediţiei
Şeapte taine a besearecii
Facsimile
Iulia Mazilu (n. 1978) este doctor în filologie.
