Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de faţă a avut ca principal scop întocmirea unei ediţii de text, în continuarea căreia s a impus ca subiect de cercetare realizarea unui studiu filologico lingvistic asupra scrierii Ithica ieropolitica, aflate în manuscris și redactate în grafie chirilică de către arhimandritul Vartolomei Măzăreanu în anul 1764, la Putna. Traducerea s a făcut după cartea cu același titlu, tipărită în limba slavonă „în sfînta și marea lavră Pecerska” în anul 1712, autorii fiind câțiva călugări trăitori ai acelei mănăstiri rămași sub anonimat. În completarea studiului filologico lingvistic, s-a realizat transcrierea interpretativă. Acestor secțiuni li s-au alăturat un capitol de concluzii, bibliografia consultată și o succintă notă asupra ediției. În final, au fost anexate paginile textului chirilic scanate în totalitate după unicul exemplar fotocopiat, păstrat printre colecțiile speciale de la Filiala din Iași a Bibliotecii Academiei Române, sub cota F 89.
1. STUDIU FILOLOGIC:
1.1. Introducere;
1.2. Activitatea de învățare din mănăstirea Putna;
1.3. Locul lui Vartolomei Măzăreanu în contextul epocii;
1.3.1. Din viața și activitatea unui neobosit călugăr cărturar;
1.3.2. Clericul cărturar Vartolomei Măzăreanu și opera sa;
1.3.2.1. Cărți bisericești de ritual sau de doctrină;
1.3.2.2. Legendele hagiografice;
1.3.2.3. Literatura profană;
1.3.2.4. Lucrări cu un conținut istoric;
1.4. Ithica ieropolitica, între celelalte traduceri ale arhimandritului V. Măzăreanu;
1.4.1. Descrierea manuscrisului;
1.4.2. Filiație;
1.4.3.Structura;
1.4.4. Conținutul lucrării Ithica Ieropolitica; probleme specifice;
1.4.4.1. O primă sursă, fragmentele biblice;
1.4.4.1.1. Trimiteri la fragmente ale Vechiul Testament;
1.4.4.1.2. Trimiteri la fragmente ale Noului Testament;
1.4.4.1.3. Secvențe care lipsesc în text;
1.4.4.2. Alte surse identificate în manuscris;
1.4.4.2.1. Texte patristice;
1.4.4.2.2. Texte din filosofii antichității, mitologie, istorie și geografie;
1.5. Concluzii;
2. STUDIU LINGVISTIC
2.1. Studiu asupra grafiei;
2.1.1. Considerații preliminare;
2.1.2. Invеntarul grafematic;
2.1.2.1. Slove cu valoare neschimbată în cuprinsul întregului text studiat;
2.1.2.2. Slove care pun probleme de interpretare;
2.1.2.2.1. Slove cu grafie dublă, diferite prin frecvență și prin locul ocupat în cuvânt;
2.1.2.2.2. Slove care prezintă un anumit grad de dificultate în stabilirea cu certitudine a valorilor lor;
2.1.2.3. Literele duble;
2.1.3. Semne diacritice;
2.1.4. Suprascrierea slovelor;
2.1.5. Prescurtările;
2.1.6. Punctuația;
2.2. Studiu asupra foneticii;
2.2.1. Considerații preliminare;
2.2.2. Vocalismul;
2.2.2.1. Vocale din seria centrală;
2.2.2.2. Vocale din seria anterioară;
2.2.2.3. Vocale din seria posterioară;
2.2.2.4. Diftongi;
2.2.3. Consonantismul;
2.2.3.1. Consoane labiale;
2.2.3.2. Consoane dentale;
2.2.3.3. Consoane prepalatale;
2.2.3.4. Consoana laringală [h];
2.2.3.5. Grupuri consonantice;
2.3. Studiu asupra lexicului;
2.3.1. Considerații preliminare;
2.3.2. Cuvinte dispărute din limba literară standard; cuvinte puţin cunoscute, învechite sau păstrate în anumite arii dialectale;
2.3.2.1. Cuvinte de origine latină;
2.3.2.2. Cuvinte de origine slavă veche sau slavonă;
2.3.2.3. Cuvinte de origine greacă;
2.3.2.4. Cuvinte de alte origini sau cu etimologie necunoscută;
2.3.2.5. Cuvinte create pe teren românesc;
2.3.2.5.1. De la cuvinte de origine latină;
2.3.2.5.2. De la cuvinte de origine slavă veche sau slavonă;
2.3.2.5.3. De la cuvinte de origine greacă;
2.3.2.5.4. De la cuvinte de alte origini sau cu etimologie necunoscută;
2.3.3. Cuvinte cu forme ori sensuri diferite de cele din limba literară actuală;
2.3.3.1. Cuvinte de origine latină;
2.3.3.2. Cuvinte de origine slavă veche sau slavonă;
2.3.3.3. Cuvinte de origine greacă;
2.3.3.4. Cuvinte de alte origini sau cu etimologie necunoscută;
2.3.3.5. Cuvinte create pe teren românesc;
2.3.3.5.1. De la cuvinte de origine latină;
2.3.3.5.2. De la cuvinte de origine slavă veche sau slavonă;
2.3.3.5.3. De la cuvinte de origine greacă;
2.3.3.5.4. De la cuvinte de alte origini sau cu etimologie necunoscută;
2.3.4. Cuvinte cu etimologie multiplă;
2.4. Studiu asupra morfologiei;
2.4.1. Considerații preliminare;
2.4.2. Substantivul;
2.4.2.1. Declinarea;
2.4.2.2. Genul;
2.4.2.3. Numărul;
2.4.2.4. Cazul;
2.4.3. Articolul;
2.4.3.1. Articolul nehotărât;
2.4.3.2. Articolul hotărât;
2.4.3.3. Articolul posesiv genitival;
2.4.3.4. Articolul demonstrativ adjectival;
2.4.4. Adjectivul;
2.4.5. Pronumele;
2.4.5.1. Pronumele personal;
2.4.5.2. Pronumele și adjectivul de întărire;
2.4.5.3. Pronumele reflexiv;
2.4.5.4. Pronumele și adjectivele posesive;
2.4.5.5. Pronumele și adjectivele demonstrative;
2.4.5.6. Pronumele și adjectivele relativ interogative;
2.4.5.7. Pronumele și adjectivele nehotărâte;
2.4.5.8. Pronumele și adjectivele negative;
2.4.6. Numeralul;
2.4.6.1. Numeralul cardinal;
2.4.6.2. Numeralul ordinal;
2.4.7. Verbul;
2.4.7.1. Conjugarea;
2.4.7.2. Diateza;
2.4.7.3. Modurile și timpurile;
2.4.7.3.1. Verbe iotacizate. Prezentul indicativ și prezentul conjunctiv;
2.4.7.3.2. Indicativul prezent;
2.4.7.3.3. Indicativul imperfect;
2.4.7.3.4. Perfect simplu;
2.4.7.3.5. Perfect compus;
2.4.7.3.6. Mai mult ca perfect;
2.4.7.3.7. Viitor;
2.4.7.3.8. Conjunctivul;
2.4.7.3.9. Condiționalul;
2.4.7.3.10. Imperativul;
2.4.7.3.11. Modurile nepersonale;
2.4.8. Adverbul;
2.4.9. Prepoziția;
2.4.10. Conjuncția;
2.4.11. Interjecția;
2.5. Studiu asupra sintaxei;
2.5.1. Sintaxa propoziției;
2.5.1.1. Subiectul;
2.5.1.2. Predicatul;
2.5.1.2.1. Predicatul verbal;
2.5.1.2.2. Predicatul nominal;
2.5.1.3. Acordul dintre subiect şi predicat;
2.5.1.4. Atributul;
2.5.1.4.1. Atributul adjectival;
2.5.1.4.2. Atributul substantival;
2.5.1.4.3. Apoziţia;
2.5.1.4.4. Atributul pronominal;
2.5.1.4.5. Atributul verbal;
2.5.1.4.6. Atributul adverbial;
2.5.1.5. Complementul;
2.5.1.5.1. Complementul direct;
2.5.1.5.2. Complementul indirect;
2.5.1.5.3. Complementul de agent;
2.5.1.5.4. Elementul predicativ suplimentar;
2.5.1.5.5. Circumstanţialul de timp;
2.5.1.5.6. Circumstanţialul de loc;
2.5.1.5.7. Circumstanţialul de mod;
2.5.1.5.8. Circumstanţialul de cauză;
2.5.1.5.9. Circumstanţialul de scop;
2.5.1.5.10. Circumstanţialul instrumental;
2.5.1.5.11. Circumstanţialul sociativ;
2.5.1.5.12. Circumstanţialul de relaţie;
2.5.1.5.13. Circumstanţialul concesiv;
2.5.1.5.14. Circumstanţialul condiţional;
2.5.1.5.15. Circumstanţialul opoziţional;
2.5.1.5.16. Circumstanţialul cumulativ;
2.5.1.5.17. Circumstanţialul de excepţie;
2.5.1.6. Coordonarea părţilor de propoziţie;
2.5.1.6.1. Coordonarea copulativă;
2.5.1.6.2. Coordonarea disjunctivă;
2.5.1.6.3. Coordonarea adversativă;
2.5.1.6.4. Coordonarea conclusivă;
2.5.2. Sintaxa frazei;
2.5.2.1. Coordonarea;
2.5.2.1.1. Coordonarea copulativă;
2.5.2.1.2. Coordonarea disjunctivă;
2.5.2.1.3. Coordonarea adversativă;
2.5.2.1.4. Coordonarea conclusivă;
2.5.2.2. Subordonarea;
2.5.2.2.1. Propoziţia subiectivă;
2.5.2.2.2. Propoziţia predicativă;
2.5.2.2.3. Propoziţia atributivă;
2.5.2.2.4. Propoziţia completivă directă;
2.5.2.2.5. Propoziţia completivă indirectă;
2.5.2.2.6. Propoziţia circumstanţială de loc;
2.5.2.2.7. Propoziţia circumstanţială de timp;
2.5.2.2.8. Propoziţia circumstanţială de mod;
2.5.2.2.9. Propoziţia circumstanţială consecutivă;
2.5.2.2.10. Propoziţia circumstanţială cauzală;
2.5.2.2.11. Propoziţia circumstanţială de scop;
2.5.2.2.12. Propoziţia circumstanţială condiţională;
2.5.2.2.13. Propoziţia circumstanţială concesivă;
2.5.2.2.14. Propoziţia circumstanţială instrumentală;
2.5.2.2.15. Propoziţia circumstanţială sociativă;
2.5.2.2.16. Propoziţia circumstanţială opoziţională;
2.5.2.2.17. Propoziţie circumstanţială cumulativă;
2.5.2.2.18. Propoziţia circumstanţială de excepţie;
2.5.2.3. Particularităţi ale discursului;
2.6. Concluzii
3. BIBLIOGRAFIE:
3.1. Izvoare și lucrări de referință;
3.2. Literatură secundară;
3.3. Surse electronice;
4. NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI:
ITHICA IEROPOLITICA sau filosofiia învățătoare de fire (Ms. BAR 67);
FACSIMILE.
Carmen Livia Tudor (n. 1967, Grivița, jud. Vaslui) este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Departamentul de Românistică, Jurnalism și Ştiinţe ale comunicării şi Literatură Comparată. Și a făcut studiile în cadrul aceleiași universități, unde a urmat și stagiul doctoral, obținând titlul de doctor în filologie în septembrie 2016, prin susținerea lucrării Vartolomei Măzăreanu, Ithica ieropolitica (Ms. BAR 67). Ediţie de text şi studiu filologico-lingvistic. În prezent, predă cursuri practice de limba română ca limbă străină și cursuri intensive de limbă și civilizație românească în cadrul programului Erasmus. A publicat numeroase studii și articole în reviste de specialitate și în volume colective.
