Descriere
Sumar
Despre autori
Colecția Geographia. Traducere de Corneliu Iațu. Cuvânt înainte de acad. Alexandru Ungureanu și Corneliu Iațu.
Volumul Introducere în geografia umană este o piatră de hotar pentru studenții la geografie sau domenii înrudite cu geografia, dar și pentru profesori. Autorii, nume cunoscute în geografia mondială, decortichează într-un stil accesibil cele mai importante curente, idei, legități, mecanisme pentru a contura o geografie umană suficient de relevantă în condițiile în care viteza schimbărilor este una foarte mare. Racordat la prezent, dar fără a neglija trecutul, prezentul volum constituie un instrument foarte util pentru creionarea unei geografii umane în care interdisciplinaritatea nu este neglijată, ceea ce conferă într-un final o aură aparte geografiei umane.
Cuvânt înainte (Alexandru Ungureanu și Corneliu Iațu);
Prefață. O geografie umană revizuită;
Introducere;
Prima parte:
O epistemologie a geografiei;
Capitolul 1. Geografia umană în trecut și în prezent;
Trei întrebări pentru geografia umană;
O viziune clasică a geografiei ;
Explorare;
De la descriere la explicație;
Demersul inductiv;
O viziune neopozitivistă a geografiei;
Demersul deductiv;
Nomotetică contra ideografie;
Viziunile geografice radicală și comportementală;
Obiect, problematică și conceptualizare;
Problematica radicală;
Reprezentările în geografie : problematica comportamentală;
Concluzie;
Capitolul 2. Geografia umană: obiecte, proiecte, demersuri:
Obiectele geografice;
Alegerea problematicii și abordarea;
Problematica;
Ipotezele;
Confruntarea;
Teoria;
Capitolul 3. Informație și cauzalitate în geografie:
Determinism, posibilism și probabilism;
Determinism;
Posibilismul;
Probabilismul;
Informația și difuziunea sa;
Informația;
Emergența codurilor și pratica spațială;
Inovație și difuziune;
Modelul lui Hägerstrand;
Ierarhie și difuziune;
Spre o teorie a difuziunii;
Difuziune și hazard în geografie;
Risc și hazard;
A exprima riscul;
Capitolul 4. Spațiul geografic:
Spații în geografie;
Spațiul absolut ;
Spațiul relativ;
Spațiu perceput, spațiu trăit;
Teritorialități și scări geografice;
Spații și teritorialități;
Scări geografice;
Capitolul 5. Timp și societăți:
Timpul : o conștientizare;
Două realități prezente mereu : timpul și spațiul;
Timpul : o conștientizare;
De la timpul cosmic la bugetele spații-timp;
Reprezentările spații-timp;
Reprezentarea lui Hägerstrand;
Scările temporale și implicațiile lor geografice;
Componentele timpului;
Câteva definiții;
Ajustarea contextului temporal și spațial;
Loc și timp vizibil;
Partea a doua
Geografia umană: de la teorie la studiile de caz;
Introducere;
Capitolul 6. Peisaje și societăți rurale ;
De la geografia peisajelor rurale la geografia ecologică : problematica clasică;
Peisaje rurale și regiuni naturale;
Geografia rurală;
Peisaje și societăți;
Geografia societăților rurale după 1950;
Abordare inductivă și metode descriptive;
Modele agricole și funcționalități spațiale : problematica neopozitivistă;
Punctul de vedere geoeconomic : rentă și distanță față de piață;
Réalitatea agricolă și modelul lui Von Thünen;
Peisajul funcțional : concepte și metode;
Peisajele rurale : provocări și conflicte;
Identificarea logicilor societăților;
Strategiile și raporturile asimetrice;
Spațiul rural : o nouă provocare;
Există încă o geografie rurală ?;
O nouă geografie rurbană;
Capitolul 7. Orașe și regiuni: rețele urbane;
Orașul în regiune : problematica clasică;
Oraș și mediu fizic;
Funcțiile urbane și ariile de influență;
A observa pentru a explica relațiile oraș-regiune;
Teoria locurilor centrale: problematica neopozitivistă;
Teoria locurilor centrale;
Confruntarea cu observația;
Evaluarea teoriei;
Preferințe spațiale și schimb inegal : problematici comportamentale și radicale;
Comportament individual și «marketing urban»;
Preferințe spațiale;
Modelele probabiliste;
Regiunea: spațiu produs;
Concluzie;
Capitolul 8. Localizarea industrială;
Tipologii și factori de localizare: problematica clasică;
A stabili liste de activități;
Tipurile de localizare;
Factorii de localizare;
Punctele slabe ale abordării inductive ;
Teoria lui Weber: problematica neopozitivistă;
Teoria lui Weber;
Confrontarea cu observația;
Critici interne și perspective;
Procesele de decizie: problematicile comportamentală și radicală;
Procesele de decizie;
Localizări într-un context de mondializare;
Concluzie;
Capitolul 9. Structura internă a orașului;
Site, plan, evoluție și viața orașului: problematica clasică;
Definiții, site și evoluția orașului;
Ecologia urbană;
Modelele neopozitiviste ale structurii urbaine;
Ecologia factorială urbană;
Modelele rentei și densității urbane;
Viziunile comportamentală și radicală;
Orașul, spațiu perceput;
Spațiu social și spațiu urban;
De la geografia medicală la geografia sanătății;
Orașul în sărbătoare;
Geografia genului;
Concluzie;
Capitolul 10. Mediu și riscuri sociale ;
Unitatea nouă a geografiei: în jurul dezvoltării durabile;
Riscul în geografie: o viziune umană;
Reprezentările riscului;
O epistemologie și o istorie a riscului;
Problematica comportamentală;
O geografie aplicată: abordările științifice;
Procesele de decizie;
O viziune aplicată;
Spre o viziune globală;
Noile curente;
Concluzie;
Ghid de lecturi;
Geografii contemporani: biografii comentate;
Bibliografie;
Index al noțiunilor;
Tabel de figuri.
Antoine Bailly (n. 1944, Belfort, Franța) este geograf, specialist în științe regionale, medicometrie și dezvoltare regională. Doctor Honoris Causa al Universităților din Québec, al Academiei de Științe a Ungariei, al Universității din Lisabona și al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; este laureatul Premiului Internațional Vautrin Lud, „Nobel”-ul geografiei. Este membru al Academia Europea, instituție prestigioasă din care fac parte cei mai importanți geografi ai lumii. A condus numeroase instituții importante, de la institute de cercetare până la asociații, așa cum este „Association de Science Régionale de Langue Française”. În același timp, este un globetrotter atât în sensul fizic al termenului, cât și din punct de vedere al propagării științei, anual susținând câteva conferințe în diverse colțuri ale lumii.
Hubert Béguin (1932 – 2010) a fost profesor emerit de geografie la Universitatea Catolică din Louvain. În sfera preocupărilor sale se numără geografia teoretică, geografia urbană, precum și modelele de localizare și aplicațiile lor.
Renato Scariati este geograf, documentarist și bibliotecar, responsabilul colecțiilor de științe sociale de la Biblioteca Universității din Geneva. În paralel, desfășoară o intensă activitate de cercetare, fiind autorul a numeroase studii, în special pe teme de geografie a reprezentărilor și geografie umană.
