Descriere
Sumar
Despre autori
Cuvânt-înainte de Gheorghe Cojocaru. Cartea este finanțată de Ministerul Culturii și Identității Național prin programul Centenar.
Reunind contribuţiile participanţilor din Basarabia istorică la ediţia a II-a a Congresului Naţional al Istoricilor Români din 29 august – 1 septembrie 2018 de la Iaşi, prezentul volum oferă publicului cititor, precum şi specialiştilor în domeniu posibilitatea familiarizării cu realizările şi preocupările ştiinţei istorice româneşti
dintre Prut şi Nistru, ca şi cu paleta largă şi variată de dezbateri profesionale produse
în zilele desfăşurării prestigiosului for ştiinţific, panorama complexă a evaluării
critice a producţiei istoriografice româneşti cu privire la problematica Marii Uniri
din 1918, precum şi formularea unor noi teme de istorie politică, economică, socială
şi culturală de perspectivă.
Exprimăm speranţa şi, în egală măsură, convingerea că prezentul volum,
punând accentul pe elaborările istoriografice româneşti din stânga Prutului, va
genera o reevaluare şi o aprofundare necesară a tuturor temelor majore ale istoriei
românilor, acesta constituind, de fapt, şi motivul pentru care dezbaterea diverselor
perspective a reprezentat miezul tematic al întregii reuniuni a istoricilor de la Iaşi.
(prof. univ. dr. Gheorghe Cojocaru)
Notă asupra ediției;
Cuvânt-înainte (Gheorghe Cojocaru);
Istoriografie:
Andrei EŞANU, Valentina EŞANU, Cartea est-slavă în ţările române sec. XV-XVI;
Demir DRAGNEV, Aportul lui Alexandru I. Gonţa la studierea societăţii medievale româneşti;
Andrei EȘANU, Valentina EȘANU, Dimitrie Cantemir cu privire la paternitatea și valoarea informativă a „hronicului lui Ureche vornicul”;
Vlad MISCHEVCA, Etapele Problemei basarabene (din moştenirea istoriografică a lui L.A. Casso);
În secolul naționalităților:
Valentin CONSTANTINOV, Un consorțiu polono-moldovenesc pentru producerea prafului de pușcă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea;
Adrian Dolghi, Alina Felea, Reprezentarea populaţiei româneşti din Basarabia în hărţile etnice şi lucrările elaborate de Alexandr Rittikh;
Cristina GHERASIM, Politici imperiale şi identități sociale în Basarabia: statutul social-politic şi economic al nobilimii basarabene în secolul al XIX-lea;
Andrei EMILCIUC, Politică comercial-vamală a Imperiului Rus cu privire la importul de sare din Principatul Moldovei în Basarabia (1812-1859) ;
Eugen-Tudor SCLIFOS, Austria şi chestiunea Basarabiei (1856-1857) ;
Valentin TOMULEŢ, Tipologia includerii în componenţa Imperiului rus a diferitelor regiuni şi popoare: etapele şi specificul încorporării Basarabiei (1812-1918) ;
Ion CHIRTOAGĂ, Valentina CHIRTOAGĂ, Primul Război Mondial, criza politică din Rusia şi Unirea Basarabiei cu România;
Basarabia în cadrul noii Românii:
Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, Italia și Tratatul Basarabiei de la Paris (28 octombrie 1920) în documente diplomatice italiene;
Valentin BURLACU, Formarea şi evoluţia RASS Moldoveneşti în opinia publică românească din perioada interbelică;
Gheorghe COJOCARU, Corespondenţa diplomatică şi presa timpului despre pregătirea Conferinţei sovieto-române de la Viena, din 27 martie – 2 aprilie 1924;
Gheorghe BOBÂNĂ, Constantin Stere şi conceptul „stat ţărănesc” în gândirea românească interbelică;
Nicolae ENCIU, Populaţia Basarabiei în primele două decenii ale secolului al XX-lea;
Războiul și moștenirea lui postbelică:
Mihai ŢURCANU, Relaţiile româno-americane (iunie 1941 – decembrie 1941);
Demir DRAGNEV, Ion Valer XENOFONTOV, Instituţionalizarea cercetărilor din domeniul istoriei în RSS Moldovenească (1944–1949);
Valeriu PASAT, Faţetele stalinismului în Basarabia: documente, desene, memorii din gulag ale unei basarabence;
Igor CERETEU, Tiparul şi circulaţia cărţii româneşti în Basarabia în preocupările istoricilor din RSSM şi România (1944-1991);
Elena NEGRU, Gheorghe NEGRU, Disputa diplomatică sovieto-română privind Basarabia (începutul anilor 1970 – sfârşitul anilor 1980);
Anatol ŢĂRANU, Disputa româno-rusă în cadrul mecanismului internaţional cvadripartit de soluţionare politică a conflictului transnistrean.
Gheorghe Cojocaru (n. 1963) este profesor universitar doctor, director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Domenii de cunoaștere academică: istoria Basarabiei, istoria românilor în secolele XIX-XX, istoria regimului comunist în Republica Moldova. Între cele mai recente contribuții științifice enumerăm: Cominternul și originile moldovenismului, Editura Civitas, Chișinău, 2009; Colapsul URSS și dilema relațiilor româno-române, Editura Omega, București, 2001; Politica externă a Republicii Moldova. Demersuri privind aplanarea conflictului transnistrean, Editura Civitas, Chișinău, 2001.
Gheorghe Iacob (n. 1953, Andrieșeni, jud. Iași) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de cunoaștere academică: istoria românilor în secolul XX, istoria economică a României (1859-1939), istoria Universității din Iași, diplomație și relații externe ale României în secolul XX. Între cele mai recente contribuții științifice enumerăm: Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuţ Nistor (coordonatori), Istorii ale Marelui Război şi ale Unirii de la 1918, volum al Congresului Naţional al Istoricilor 7 Români, Iaşi, 29 august - 1 septembrie 2018, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2019; Gh. Iacob (editor), Centenarul Marii Uniri la TVR, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018; Gh. Iacob, Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939), übersetzung: Larisa Schippel, New Academic Press, Wien, 2018.
Ionuț Nistor (n. 1980, Focșani) este conferențiar universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și director al Muzeului UAIC. Este doctor în istorie (din 2007, cu lucrarea „Chestiunea aromână” în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913). Teme de interes: istoria relaţiilor internaţionale în secolul XX, minorităţile naţionale din Balcani, istoria educaţiei. Între lucrările de referință, menționăm: Problema aromână în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009; Identitate şi geopolitică. Românii din sudul Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014; „Procesul titoismului” în România (1950). Documente, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015; a coordonat albumul Iași - capitală de război, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018.
