Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831)

Sorin Grigoruță

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea oferă o perspectivă asupra modului în care societatea românească premodernă a construit înţelegerea bolii şi care au fost formele sale de răspuns. Dacă starea de sănătate era văzută ca un dar primit din „mila lui Dumnezeu”, boala, suferinţa par a avea aceeaşi origine, izvorând de la un Dumnezeu nu doar milostiv, ci mai cu seamă drept, care nu lăsa nepedepsite păcatele oamenilor. Această idee a căpătat contur mai ales pe fondul marilor epidemii de ciumă ce au afectat Moldova.

I. Boli şi epidemii în Moldova (1700-1831) I.1. Bolile endemice I.2. Bolile epidemice I.2.a. Vărsatul I.2.b. Frigurile I.2.c. Sifilisul I.2.d. Ciuma Scurt istoric al epidemiilor de ciumă din Moldova Apariția și răspândirea ciumei. Cauze. Factori. Surse Reacții: „măcar că paza este la Dumnezău, dar și la oameni chivernisală” Consecințe Încetarea epidemiei: „viața cu dulcețile sale își relua sborul spre senin și spre iubire” II. Continuitate şi schimbare. Asistenţa medicală în Moldova veacului al XVIII-lea II.1. Bărbierii II.2. Chirurgii II.2.a. Un chirurg în Moldova veacului al XVIII-lea. Johann Benedict Lochmann II.3. Farmacişti şi farmacii II.3.a. Frânturi din viaţa şi activitatea unui „spiţer” botoşănean: Johann Gorgias (1768-1841) II.4. Cioclii II.4.a. „...o breaslă foarte de treabă pentru îngroparea morţilor” II.4.b „...niște oameni fără cuget și fără frică de Dumnezeu” III. Medicii. Activitate profesională şi evoluţie socială III.1. Un doctor ieşean din a doua jumătatea a veacului al XVIII-lea: Dracache Depasta III.2. Aspecte din viaţa şi activitatea unui doctor de la curtea lui Grigore al III-lea Ghica. Doctorul Fotache III.3. Doctorul Eustathius Athanasius Rolla şi activitatea sa în Moldova începutului de secol XIX IV. Asistenţa medicală publică. „Bolniţe” şi spitale IV.1. Bolniţele mănăstireşti IV.2. Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi

Sorin Grigoruță (n. 1985, Dorohoi) este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, fiind membru în cadrul programului de editare a colecţiei naţionale de izvoare Documenta Romaniae Historica; autor al mai multor studii publicate în reviste de specialitate și volume colective. Domenii de interes: editarea documentelor medievale şi premoderne, istoria medicinii, istorie socială.