Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul grupează comunicările conferinței naționale Elitele puterii – puterea elitelor în spațiul românesc (secolele XV-XX), desfășurată între 10 și 12 octombrie 2017 și cuprinde studii referitoare la elitele din spațiul românesc, analizând aspecte privind raporturile politice, structurile sociale și discursurile legitimante ale acestora. Relaţia elitelor cu puterea, metodologia potrivită unei asemenea investigaţii complexe, rolul prosopografiei, al istoriei politice în cunoaşterea temei, eventuale deschideri interdisciplinare au reprezentat aspecte expuse şi dezbătute, deschizând perspectiva editării acestui volum.
Capital social şi strategii politice:
Maria Magdalena SZÉKELY, Forme de afirmare a preeminenţei sociale la marii boieri moldoveni (secolele XV-XVI);
Vlad POPOVICI, Elita românească din Transilvania şi Ungaria perioadei dualiste în perspectivă istoriografică, între „naţional” şi „social”;
Raluca ALEXANDRESCU, Naraţiunile democraţiei în modernitatea românească. Propuneri metodologice;
Cauzalitate, ipostaze, implicaţii:
Ştefan S. GOROVEI, „Interviul” unui boier moldovean la 1607 şi însemnări despre Costea Bucioc şi familia sa;
Petronela PODOVEI, Ctitoria familiei Balş din Ionăşeni – loc de memorie;
Florea IONCIOAIA, A real cultivation of mind: Cardinalul Newman, ideea de universitate şi modelul omului educat în Europa secolului XIX;
Iustin GHERMAN, „O întoarcere de 20 de ani în trecut”. Percepţii politice şi discurs eclezial în jurul legii clerului mirean din 1893;
Mihai-Ştefan CEAUŞU, Participarea elitei politice româneşti la viaţa publică provincială din Bucovina la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui următor;
Mircea-Cristian GHENGHEA, Decalogul plagiatului românesc – un moment uitat din istoria elitelor intelectuale interbelice;
Ovidiu BURUIANĂ, Relaţii şi practici de putere din cadrul elitei liberale între cele două războaie mondiale. Familia Brătianu;
Paul NISTOR, „Elita” diplomatică a României comuniste: între fidelitatea ideologică şi parvenirea individuală. Cazul miniştrilor României la Washington (1946-1960);
Pribegii, uneltiri, conspiraţii:
Liviu CÎMPEANU, „Revoluţia” elitelor transilvănene împotriva lui Mihai Viteazul, în septembrie 1600: discurs politic, legitimare, manifestare a puterii;
Mihai-Bogdan ATANASIU, „Bucuroşi muscalilor şi greşiţi prealuminatei Porţi”. Oamenii măriei sale Dumitraşcu vodă Cantemir, pribegi la Harkov;
Mihai MÎRZA, Revolta boierilor moldoveni din vara anului 1750: reconstituire factologică, ipoteze, semnificaţii;
Cristian PLOSCARU, Cultura politică a conspiraţiei şi originile „cărvunarismului” din Moldova;
Cosmin MIHUŢ, Amestecul lui Ion Câmpineanu într-o conspiraţie poloneză împotriva Rusiei (1839).
Cristian Ploscaru (n. 1969, Târgu Neamț) este conferenţiar universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specialist în domeniul istoriei moderne, cu preocupări în ceea ce priveşte istoria culturală, politică şi socială a Principatelor Române în contextul tranziţiei la modernitate. Cărți publicate la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Originile „partidei naţionale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boiereşti” (1774-1828) (2013, Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române), Retorica politică modernă în spaţiul românesc. Origini şi forme de manifestare (secolele XVII-XIX), volum coordonat împreună cu Mihai Cojocariu (2014).
Mihai-Bogdan Atanasiu (n. 1980, Pașcani) este cercetător ştiinţific doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe istoria politică, socială şi culturală a Ţării Moldovei în veacurile XVII-XVIII. Cele mai multe dintre contribuţiile sale ştiinţifice sunt de genealogie, prosopografie, istoria bisericii, istoria mentalităţilor, precum şi de editare de izvoare. Coordonator al câtorva volume de studii alături de Mircea-Cristian Ghenghea şi Lucian-Valeriu Lefter şi membru în redacţia revistei „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi”. A publicat mai multe articole în volume şi reviste de specialitate. Cărți publicate la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic (Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române pentru anul 2015, Premiului pentru Debut la cea de-a XIV-a ediţie a Premiilor „Ziarului de Iaşi”, 2016), In honorem Mircea Ciubotaru, volum editat împreună cu Lucian-Valeriu Lefter (2015).
