Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Historica /

Forme de organizare muncitorească în spațiul românesc (1921-1947): între internaționalism sindical și corporatism național

Dan-Alexandru Săvoaia

în stoc

Data apariției: 05.09.2022

Domeniu: Istorie / Istorie socială

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-701-8

Nr. pagini: 258

Format: 17 x 24 cm.

21.39 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de față își propune să prezinte dinamica dintre demersurile sindicaliste și cele corporatiste în direcția organizării și reprezentării muncitorilor, în perioada 1921-1947, în spațiul românesc. Orientarea către corporatism, ca formă de organizare a societății contrapusă viziunilor sindicaliste, ne-a ajutat să surprindem, într-o manieră diacronică, o serie de mutații societale survenite în procesul anevoios și îndelungat al depășirii stadiului economiei pre-industriale. În tot acest timp, modificările care au intervenit sub raportul legiferării și respectării cadrului relațiilor de muncă au fost ancorate proceselor mai ample care se desfășurau în perioadă respectivă în plan internațional.

«Autorul a reușit o analiză academică de înaltă ținută asupra mișcării muncitorești din spațiul românesc, stăpânind metodologic și factologic atât contextul internațional, de reglementare a drepturilor lucrătorilor industriali, cât și realitatea internă complicată din perioada respectivă, dominată de regimuri și ideologii diferite, de război și multiple reașezări în societate. Bazându-se pe o documentare riguroasă și dispunând de o bibliografie variată, cu multiple surse inedite provenite din fondurile arhivistice ale unor instituții din țară și străinătate (de la București, Geneva și Coventry), cu o cuprinzătoare lectură a presei și memorialisticii din perioadă, domnul Săvoaia ne prezintă credibil transformarea muncitorului dintr-un actor social periferic, înainte de al Doilea Război Mondial, în protagonistul, cel puțin discursiv, al redefinirii societății de după 1944, în contextul impunerii comunismului în spațiul românesc.» (conf. univ. dr. Ovidiu Buruiană)

Introducere; Capitolul 1. Delimitări conceptuale: 1.1. Sindicalism; 1.2. Corporatism; 1.3. Tripartism și politici sociale la nivel internațional; Capitolul 2. Standardele internaționale de muncă și realitățile societății românești: 2.1. Dezvoltarea politicilor sociale; 2.2. Aspecte economico sociale; 2.3. Reprezentarea politică; 2.4. Starea de asediu; 2.5. Din realitățile României interbelice; Capitolul 3. Dimensiunea sindicală a organizării muncitorești: 3.1. Premise și cadrul legislativ; 3.2. O singură mișcare, mai multe tactici; 3.3. Dificila (re)organizare sindicală: 3.3.1. Sindicatele, între consiliu și comisie (1921 1923) ; 3.3.2. C.G.S.U. sau C.G.M.? Suprastructuri în căutare de membri (1923 1926) ; 3.4. Sindicatele și rațiunea lor de a fi: 3.4.1. Centralizarea: o necesitate stringentă; 3.4.2. Ajutoarele acordate membrilor; 3.4.3. Problema ajutorului de șomaj; 3.4.4. Ziua de lucru de opt ore și problema respectării legislației sociale; 3.5. Dificila relație dintre C.G.S.U. și C.G.M. ; 3.6. Abordarea independentă ‒ un rezultat al competiției dintre reformiști și revoluționari? ; Capitolul 4. Dimensiunea corporatistă a organizării muncitorești: 4.1. Camerele de muncă: 4.1.1. Comitetele de conducere ale camerelor și corpul electoral al „muncii” ; 4.1.2. Venituri și activități; 4.1.3. Reprezentarea muncii în forurile superioare; 4.2. Extrema dreaptă și contrareacția naționalistă de organizare muncitorească; 4.3. Lungul an 1938 și modificările ulterioare ale structurilor de organizare muncitorească: 4.3.1. Breslele; 4.3.2. Frontul Renașterii Naționale și reprezentarea parlamentară; 4.4. 1940 și munca în vreme de război; Capitolul 5. Reîncadrarea și redefinirea structurilor sindicale (1944 1947): 5.1. Contextul internațional; 5.2. Reorganizarea sindicală în spațiul românesc; 5.3. Sindicalizarea sectorului administrativ și problema generală a epurației; 5.4. Relația partide sindicate și chestiunea alegerilor sindicale; 5.5. Anul 1947 și consolidarea structurilor sindicale: 5.5.1. Contextul unui document edificator; 5.5.2. Alegerile sindicale din 1947 și structura C.G.M.; Concluziile cercetării: Anexe: Anexa 1. Statistica salariaților sindicalizați la finele anului 1926; Anexa 2. Lista principalilor lideri ai mișcării muncitorești întocmită de Direcția Generală a Poliției, la 5 aprilie 1940; Anexa 3. Comitetul Central al Confederației Generale a Muncii din România format în urma Congresul General al Sindicatelor Unite din România ‒ ianuarie 1945; Anexa 4. O organigramă a structurilor sindicale în 1947; Anexa 5. Componența comitetului executiv al C.G.M. și a biroului acestuia, în 1947; Ilustrații; Bibliografie

Dan-Alexandru Săvoaia (n. 1991) este asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Absolvent al programului de masterat în istorie comparată al Universității Central-Europene din Budapesta (astăzi, în Viena), și-a susținut teza de doctorat în istorie în toamna anului 2020, la Iași. Domeniile sale de interes vizează istoria socială a muncii, a mișcărilor sindicale, problema drepturilor omului și istoria relaţiilor internaţionale în secolul XX. A efectuat stagii de cercetare în țară și în străinătate, publicându-și rezultatele în reviste de specialitate din România și în diferite volume colective.