Descriere
Sumar
Despre autori
În perioada 2-5 noiembrie 2017, la Iași, peste 50 de specialiști (istorici, sociologi, politologi, lingviști) din România, Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea unei problematici inepuizabile: identitatea și reprezentarea Celuilalt. Mereu aflată în (re)construcție, pusă într-o dezbatere reluată cu fiecare nouă generație, problema identității va rămâne mereu o temă de cercetare privilegiată în domeniul științelor umaniste, nu doar din purul interes științific, dar și pentru necesara „vindecare a memoriei” de care indivizii și civilizațiile au nevoie periodic.
După cum cititorul va observa, în cadrul conferinței a existat o varietate de abordări ale temei identității, de la încercări de teoretizare a unui concept fluid până la minuțioase analize de caz, care oscilează pe axa temporală între „cele mai vechi timpuri” și până la situații din istoria recentă. Ceea ce unește toate aceste abordări este spațiul Europei de Est, atât de încărcat de dileme identitare, de stereotipuri în relația cu Celălalt, care se află într-un proces, deloc ușor, de cunoaștere de sine și (re)cunoaștere a Celuilalt. Sperăm că acest volum, care cuprinde contribuțiile din cadrul conferinței, reprezintă un pas în plus în tot acest proces.
Prefaţă (Gheorghe Cliveti); PROBLEMA IDENTITĂȚII – ÎNTRE ȘTIINȚĂ, IMAGINAR ȘI IMAGINAȚIE:
Alexandru-Florin PLATON: Identitățile etno-confesionale: reflecții asupra unui concept fluid;
Ion EREMIA: Construcţii identitare în spaţiul est-carpatic: istorie şi contemporaneitate;
RELIGIA ȘI ECUAȚIA „IDENTITATE-ALTERITATE”:
Silviu LUPAȘCU: Aspecte istorice și religioase cu privire șa bogomilismul sud-dunărean;
Igor SAVA: Practicile sociale românești de structură ortodoxă ca expresie a recunoașterii identitare. Reflecții pe baza mărturiilor călătorilor străini (secolele XVI-XVIII); Dinu BĂLAN: Un mediator între confesiuni: Marius Theodorian-Carada în Jurnalul arhiepiscopului Raymund Netzhammer; Florian BICHIR: Crearea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Biografii şi destine;
POLITICI RELIGIOASE ÎN EUROPA DE EST ÎN SECOLELE XIX-XX:
Ion GUMENÎI: Minorități etno-religioase din Basarabia și politica confesională a Imperiului Rus. De la protecție la violență;
O.E. LYSENKO: Ethnoconfessional policy of the Soviet totalitarian regime in Ukraine 20 - in the mid 40's of the twentieth century;
Dr. Mykhailutsa MYKOLA: Authorities, church and “others” in Ukraine today and in the past (Romanian and Soviet parallels);
George ENACHE: Preoți din sudul Basarabiei în perioada celui de-al doilea război mondial: între Dumnezeu și puterea statului, între local și național; Dorin-Demostene IANCU: Percepții asupra activității patriarhului Justinian Marina;
DISCURS ŞI POLITICI IDENTITARE ÎNAINTE ŞI DUPĂ ÎNCHEIEREA „MARELUI RĂZBOI”:
Enache TUȘA: Alteritatea și contextul integrării comunităților etnice dobrogene în „Corpul social românesc”(1900-1940);
Oleksandr TRYGUB, Liudmyla VOVCHUK: Romanian «Return» of Bessarabia in 1918: Ukrainian View (based on the
information from the newspaper “Nova Rada”); Taras VINTSKOVS’KYI: The image of “the Other” in revolutionary Odessa of 1917-1920;
Lucian LEUŞTEAN: Partide politice şi gazete maghiare în primii ani ai României interbelice;
Cristian SANDACHE, Transilvania „noastră” – Transilvania “lor”. Reprezentări româno-maghiare ale
unei regiuni multiculturale; Liudmila CHICIUC, Românism, naţionalism şi educaţie naţională în activitatea Institutului Social
Român din Basarabia (1934-1940);
POLITICI IDENTITARE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ ȘI ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ:
Valentina URSU: Atitudinea intelectualității artistice din RSS Moldovenească față de politica culturală a statului sovietic;
Liliana ROTARU: Leme și dileme ale construcției școlii superioare din RSS Moldovenească;
Cristina PREUTU: Imaginea națiunii române în perioada lui Nicolae Ceaușescu. Problema Basarabiei la mijlocul anilor ʼ60;
Silviu B. Moldovan: Identitate şi ideologie. Aspecte din România postbelică;
Octavian ȚÎCU: Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk şi Irkutsk: o altă față a deportărilor;
DINAMICI CONTEMPORANE ALE CONSTRUCȚIEI IDENTITARE:
Anatol PETRENCU: Imaginea „celuilalt” în propaganda de astăzi a Federaţiei Ruse;
Sergiu CORNEA: Populația – elementul definitoriu al identităţii colectivităţilor teritoriale locale;
Ilie GÂRNEȚ: The concept of national identity reflected in the Moldovan law: thеory and practice;
Valentina CORNEA: Perpetuarea identității sau cum e să fii român în Lituania;
V`yacheslav KUSHNIR: To the question of the classification of local population migrations in the south of Ukraine.
Cristina Preutu (n. 1986, Vaslui) este lector universitar dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în istorie din 2013, cu teza Propaganda comunistă în România (1965-1974). Practici instituționale și tehnici de comunicare (coord. prof. univ. dr. Gheorghe Iacob). Domenii de interes: istoria comunismului, propaganda în regimurile totalitare, istoria televiziunii, istoria teatrului. A fost beneficiară a unor stagii de cercetare și burse în străinătate, la „Centre d’études des mondes russe, caucasien et centre-européen” (EHESS) din Paris, „Aristotle University of Thessaloniki”, „Université d’Angers” și Pole INALCO, din Paris. A publicat mai multe studii în reviste de specialitate, volume de studii și enciclopedii, precum: Teatralizarea prezentului. Dramaturgie și propagandă în anii 1965-1989, în Istoria recentă altfel. Perspective culturale (coord. Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013); Strategii politice cu privire la introducerea televiziunii în culori în România comunistă, în „Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol”, LII, Iaşi, 2015, Editura Academiei Române; Propagandist, în Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. III (coord. Octavian Roske, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016). Volume: Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017 (Premiul Ziarului de Iași pentru Debut, 2018); „Macedoneanul”. Nida Boga în dosarele Securității. 1959-1974, Editura Mediadocs Publishing, Bucureşti, 2017, coeditor (cu Vadim Guzun).
George Enache (n. 1974, Galați) este profesor universitar dr. habilitat, Universitatea „Dunărea de de Jos” din Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie. Absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1997). Doctor în istorie din 2008, cu teza „Biserică și stat în România democrației populare (1948-1964)” (coordonatori acad. Al. Zub, prof. dr. Ion Agrigoroaiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Domenii de interes: relația religie-modernitate, istoria cultelor religioase în perioada comunistă, religia în cadrul relațiilor internaționale. Volume (selectiv): Ortodoxie şi putere politică în România contemporană, Editura Nemira, Bucureşti, 2005; Monahismul ortodox şi puterea comunistă în România anilor ’50, Editura Partener, Galaţi, 2009; coautor: Conştiinţa creştină în modernitate. Chipuri şi fapte, EMIGL, EIKON, 2014; Biserica în comunism. Modele şi mărturii, EMIGL, EIKON, 2014.; Orthodoxy, Liberalism and Totalitarianism in Modern and Contemporary Romania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016.
