Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Historica /

Ieşirea din scaun a Mitropoliţilor Moldovei în secolele XVI-XVII. Contribuţii şi îndreptări

Ierodiacon Iustin Taban

în stoc

Data apariției: 22.07.2020

Domeniu: Istorie / Istorie medievală

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-575-5

Nr. pagini: 478

Format: 17 x 24 cm.

38.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea investighează relaţiile de putere între domni şi mitropoliţii Moldovei în sec. XVI-XVII. Ea urmăreşte, prin studii aprofundate de caz, cariera a cinci mari mitropoliţi ai Moldovei (Teofan I, Gheorghe II, Gheorghe Movilă, Anastasie Crimca, Sava II Balaci) şi relaţiile politice în care se găseau cu domnii vremii (Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă, Mihai Viteazul, Radu Mihnea, Constantin Duca). Punctul central al analizei este felul în care-şi părăseau scaunul Mitropoliţii Moldovei, în relaţia cu puterea domnească, şi obiceiurile şi practicile politice şi ecleziastice care însoţeau acest gest.

CUVÂNT ÎNAINTE (Ştefan S. Gorovei); INTRODUCERE: Un subiect, un argument și provocările lui; CAPITOLUL I. Retragerea Mitropolitului Teofan I (1544–1545): Istoria unui caz; Cariera ecleziastică a mitropolitului Teofan I (1528–1545); Un izvor contradictoriu din anul 1545 și evaluarea lui; Felul canonic al retragerii lui Teofan I; Aprecieri și concluzii; CAPITOLUL II. Pribegia Mitropolitului Gheorghe II (1553): Originea mitropolitului Gheorghe II; Un punct de vedere. Între canon și mentalități sociale; Mitropolit sub Ștefan Rareș (1551–1552); Contextul urcării lui Alexandru Lăpușneanu în domnie (1552–1553); Călugărirea Elenei și a lui Joldea sub semnificații canonice și de mentalitate a puterii; Mitropolit în funcție sub Alexandru Lăpușneanu (1552–1553); Complotul din iulie decembrie 1553 și pribegia lui Gheorghe II. Rectificări; Misteriosul episcop Gheorghe, ars de Ion Vodă în 1574; Identitatea episcopului Gheorghe din 1574, în lumina a noi izvoare; Fuga mitropolitului Gheorghe II (iulie 1553). Între canoane și obicei: Două sisteme de referință. Abordare comparată; Alegerea episcopilor după canoane; Alegerea episcopilor după obiceiul țării; Depunerea, judecarea (și fuga) episcopilor după obiceiul țării; Fuga episcopilor după canoane. Limite și limitări; Fuga ca variantă (legitimă) de criticare a puterii; Concluzii. Către un sistem mai bun de referință; CAPITOLUL III. Fuga ierarhilor Moldovei și Sinodul din 2 iunie 1600: PARTEA I. Un prolog necesar PARTEA II. Movileștii și episcopii țării. Solidaritatea unei structuri de putere: Copiii logofătului Ion Movilă în structuri de solidaritate; Ieremia și Gheorghe Movilă. Traseul de putere până în vremea lui Iancu Sasul (1580–1582); Prima fugă din țară a fraților Movilă și semnificațiile ei (1582); Movileștii sub Petru Șchiopul (1582–1591). Tentativa episcopiei de Huși (1591); A doua fugă din țară a Movileștilor (1591). „Testamentul” lui Petru Șchiopul Movileștii și Teodosie Barbovschi în exilul polono austriac (1591–1595); Ieremia Movilă în domnie (1595–1600). Coagularea puterii în stat; Episcopia Hușilor, corespondența cu Meletie Pigas și proiectul Patriarhiei Moldovei (1597–1598); Ieremia Movilă și Mihai Viteazul. Două sisteme de legitimitate ireconciliabile; PARTEA III. Mihai Viteazul, Dionisie Rally și episcopii sud dunăreni. O sinodalitate autocefală: Mihai Viteazul și legitimitatea politică externă (1595–1600); Justificarea puterii în Moldova de către Mihai Viteazul (1600); Mobilurile corespondenței cu patriarhul Meletie Pigas (1597–1598); Patriarhul Nectarie de Ohrida și statutul său la 1600; Mitropolitul Dionisie Rally de Târnovo. Originea și cariera până în 1597; Mitropolitul Teofan de Vodena. Posibilități de identificare; Depunerea lui Dionisie Rally (1597) sub implicații canonice mai largi; Mitropolitul Gherman al Cezareei lui Filip și statutul său ecleziastic; Observații noi asupra titulaturii lui Dionisie Rally la 1600; Episcopii Efrem de Habra și Petronie de Muncaci. Reconstituiri; Fostul mitropolit Nicanor al Moldovei. Observator în sinodul de la 1600; Semnificația ierarhilor străini în componența sinodului de la 1600; PARTEA IV. Schimbarea ierarhiei Moldovei. 7 mai – 6 septembrie 1600: Itinerariul lui Mihai Viteazul în Moldova. Cronologie; Domnii Moldovei în vremea stăpânirii lui Mihai Viteazul; Proceduri canonice ale Sinodul de la 1600, sub aspectul iconomiei; Noul episcop ales al Romanului: Filotei; Noul episcop ales al Rădăuților: Anastasie Crimca; PARTEA V. Considerații finale despre Biserica Moldovei la 1600. Concluzii; CAPITOLUL IV. Paretisisul Mitropolitului Anastasie Crimca (1617): O punere în temă; Un legământ pentru Dragomirna și implicațiile lui (1610); Cursus honorum al lui Anastasie Crimca înainte de Radu Mihnea (1606–1616); Fundalul venirii lui Radu Mihnea în Moldova; Patriarhul Teofan al Ierusalimului și interesele sale în Moldova (1617–1618); Un izvor plin de semnificații ale puterii. Firmanul Porții din 1617; Diferendul pentru proprietățile Dragomirnei (mai 1617); O relație restabilită post factum; Demisia mitropolitului Anastasie. O nouă legitimare a obiceiului (canonic); Gestul de la 1617 in istoria autocefaliei Bisericii Moldovei. Concluzii; CAPITOLUL V. Mazilirea ultimului mitropolit al veacului XVII: Sava II (1702): Mazilirea unui mitropolit. Miza conceptului; Reconstituirea cazului din perspective de istorie economico socială: Mitropolitul Sava. Formarea sub Cantemirești (1685–1693); Constantin Duca și deschiderea dosarului văcăritului (1693–1695); Legătura văcăritului în 1698. Consensul unui corp politic; Observații despre fundamentarea politică a lui Sava; Văcăritul și pribegia boierilor sub Constantin Duca (1701); Mazilirea lui Sava ca simptom al crizei economico politice a Moldovei (1701–1702); Repere cronologice critice pentru destituirea lui Sava (1702); Consecințele politico sociale ale atitudinii mitropolitului Sava; Mazilirea – între canoane, obicei și memorie socială; CONCLUZII: Noi perspective asupra elitelor ecleziastice ale Moldovei; SUMMARY: The retirement of the Metropolitans of Moldavia in the 16th–17th centuries. Contributions and corrections; Anexe; Abrevieri; Bibliografie; Indice de nume

Ierodiacon Iustin Taban (n. 1982, Focșani) este doctor în Istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Absolvent al Facultății de Drept (Universitatea Bucureşti, 2005), al Facultății de Teologie Ortodoxă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2013), cu un Master în „Instituţii şi Ideologii ale puterii în Europa” la Facultatea de Istorie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2011). Este ghid la muzeul Mănăstirii Putna și cercetător şi conferenţiar în domeniul istoriei româneşti medii şi moderne, în cadrul simpozioanelor Asociaţiei Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”, Mănăstirea Putna.