Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul grupează articole referitoare la elitele sociale şi administrative din Moldova veacurilor XVII-XIX, iar subiectele principale ale studiilor reunite aici analizează aspecte privind relaţiile elitelor cu puterea, structura marii boierimi, identitățile sociale și cultural-istorice în contextual tranziției la modernitate, memoria genealogică, precum şi analize de tip prosopografic, biografii, o parte consistentă de editare a unor izvoare istorice inedite, dar şi o listă a marilor dregători din Moldova veacului al XVIII-lea. Volumul este rezultat al grantului Familii de mari dregători în Moldova secolului al XVIII-lea. Referinţe identitare şi manifestări de putere şi reuneşte articole ale membrilor proiectului şi ale unor colaboratori recunoscuţi pentru cercetările lor privitoare la elitele din Principatele Române.
Introducere;
IDENTITĂŢI REFLEXIVE ȘI LOCURI ALE PUTERII:
• Ştefan S. Gorovei, „Istoria genealogică” a Iaşilor. O abordare „elitistă”?! ;
• Eduard Rusu, Cazurile speciale în care muzica – simbol al puterii domneşti – este
„utilizată” de marii demnitari ai ţării;
• Ovidiu Cristea, Ramona Neacşa, Elitele, memoria şi istoria: un episod din timpul
domniei lui Radu Şerban;
• Cristian Ploscaru, Un complot şi un plan de reformă „constituţională” în vremea lui
Ioniţă Sandu Sturdza;
REŢELE SOCIALE ÎNTRE AUTORITATE INSTITUŢIONALĂ ȘI PATRIMONIALĂ:
• Laurenţiu Rădvan, Cu privire la staroştii de negustori din Iaşi (secolul XVII-prima parte a secolului XVIII;
• Ioan-Augustin Guriţă, O „însămnare” din 1789 şi importanţa ei;
• Olivia Senciuc, Jupânese moldovence de la sfârşit de secol XVIII. Studiu prosopografic;
• Mihai-Cristian Amăriuţei, O carieră construită în administraţiile a două ţări în prima
jumătate a secolului al XIX-lea: spătarul Iancu Cogălniceanu;
• Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Despre boierii stăpânitori ai moşiei Hănăseni din valea
Tigheciului până în secolul al XIX-lea. Note pe marginea unei condici de documente;
FAMILII, BIOGRAFII, DESTINE:
• Alina Frunză, Marele vornic Costea Bucioc: studiu biografic;
Mihai-Bogdan Atanasiu, Un pomelnic al Mănăstirii Sfântul Nicolae Domnesc din Popăuţi (Botoşani);
• Mihai Mîrza, Neamul episcopului Ioanichie al Romanului (1747-1769), după o carte de judecată din 8 ianuarie 1814;
• Elena Bedreag, Sturzeştii din Moldova veacului al XVIII-lea: urmaşii marelui vornic Ion Sturza;
• Doru Parascan, Un izvor istoric inedit: mormântul familiilor Plitos-Calimah din
cimitirul oraşului Tecuci;
LISTA MARILOR DREGĂTORI DIN MOLDOVA VEACULUI AL XVIII-LEA:
• Mihai-Bogdan Atanasiu, Lista marilor dregători din Moldova veacului al XVIII-lea
Mihai Bogdan Atanasiu (n. 1980, Paşcani) este cercetător ştiinţific III doctor la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Departamentul Interdisciplinar Socio-Uman din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe istoria politică, socială şi culturală a Ţării Moldovei în veacurile XVII XVIII. Cele mai multe dintre contribuţiile sale ştiinţifice sunt de genealogie, prosopografie, istoria bisericii, istoria mentalităţilor, precum şi de editare de izvoare. În anul 2017 a primit din partea Academiei Române Premiul Nicolae Iorga pentru volumul Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic, publicat în colecția Historica la Editura UAIC.
Mihai Mîrza (n. 1980, Bicaz) este arhivist la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Iaşi, pe un post de consilier superior. Domeniile sale de interes sunt: istoria politică a Ţărilor Române în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, istoria vieţii şi societăţii de curte, ceremonialul domnesc, istoria bisericii, genealogia familiilor boiereşti şi clericale din Moldova, sigilografia, sfragistica şi arhivistica.
