Descriere
Sumar
Despre autori
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Balcanii au reprezentat una dintre regiunile Europei faţă de care istoricii − şi nu doar aceştia − au manifestat o preocupare constantă, cu rezultate care stârnesc până în ziua de astăzi un interes deosebit, generat de permanenta actualitate a temei. O Istorie imparţială a Balcanilor nu a fost scrisă şi probabil nici nu va fi posibil. Stau mărturie producţiile istoriografice ale marilor şcoli: germană, franceză, britanică, italiană, americană, rusă şi, mai ales, ale intelectualilor din spaţiul civic – de regulă, contopit cu cel politic – al ex-Iugoslaviei, Bulgariei, Greciei sau Albaniei.
Ideologie şi mitologie politică în Balcani: Iugoslavismul, Megáli idea; Ipostaze ale extremismului balcanic: Organizaţia revoluţionară internă macedoneană, Mişcarea ustaša;
Balcanii şi liderii săi, Elefthérios Kyriákou Venizélos, Josip Broz Tito, Enver Hoxha, Naţionalismul în R.S.F. Iugoslavia: Bosnia: islamismul emergent, Croaţia: etno-centrismul, Velika srbija: comunismul naţionalist, Kosovo: iredentismul albanez
Dan Lazăr (n. 1967, Iaşi) este doctor în Istorie şi cadru didactic al Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Catedra de istorie contemporană. Preocupările ştiinţifice au în vedere probleme ale Europei de Sud-Est în secolul XX, cu accent pe analiza regimurilor politice din Balcani din perioada interbelică şi cea comunistă. Studiile şi cărţile publicate se referă la relaţiile dintre România şi Iugoslavia, la apariţia naţionalismelor balcanice, precum şi la evoluţia şi particularităţile comunismului sud-est european. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a mai publicat, în 2009, România şi Iugoslavia în primul deceniu interbelic. Relaţii politico-diplomatice (1919-1929).