Descriere
Sumar
Despre autori
Aria tematică a volumului propus este generoasă şi include aspecte ce ţin de organizarea oraşelor, Bisericii și a mănăstirilor din spațiul urban, aspecte privind societatea, patrimoniul urban, iniţiativele edilitare, activităţile economice, la care se adaugă aspecte ce țin de cercetarea mentalităţilor specifice epocii. Printre colaboratori se afla cunoscuţi specialişti din domeniu, din Iași și din țară: Marius Chelcu (Iași), Gheorghe Lazăr (Bucureşti), Eniko Rüsz-Fogarasi (Cluj), Maria Lupescu Mako (Cluj), Sergius Ciocanu (Chișinău) etc.
Volumul de față propune îndreptarea atenției către o relație specială care a existat în mediul urban, din Evul Mediu și până în contemporaneitate. Încă de la începuturile creștinismului, Biserica a fost o prezență permanentă în orașele Europei, iar spațiul românesc nu a făcut excepție. Mai mult, această prezență a Bisericii, prin structurile sale (episcopii) sau prin construcțiile specifice (lăcașuri de cult în diferite forme, biserici de curte, de parohie, ale episcopiilor și ale mitropoliilor, mănăstiri), a oferit istoricilor un important indiciu în discuția privind gradul de urbanizare a unei așezări. În unele cazuri, chiar primele semne că putem vorbi de orașe – sau de centre locale pe cale de a deveni orașe – au fost oferite de biserici. După ce orașele au luat avânt, mănăstirile și-au făcut loc aici, găsind un teren prielnic de manifestare, atât spirituală, cât și economică.
Notă introductivă; Gálfi Emőke, Alba Iulia, de la reședință episcopală la capitala principatului (sec. XV–XVI);
Enikő Rüsz-Fogarasi, Gospodărirea bisericii unitariene din Cluj de la începuturi până la finele secolului al XVII-lea;
Laurențiu Rădvan, De la Melentie Balica la Grigore al II-lea Ghica: evoluția locașurilor de la Frumoasa (Iași) ;
Marius Chelcu, Iaşii fostelor zidiri: casa lipită de turnul mănăstirii Barnovschi;
Mária Lupescu Makó, Un plan (im)posibil: reîntoarcerea Ordinului Fraților Predicatori în Transilvania în viziunea dominicanul Márton Bartók;
Gheorghe Lazăr, Despre averile mănăstireşti din Ţara Românească (secolul al XVIII-lea). Cazul mănăstirii de la Râmnicu Sărat;
Sergius Ciocanu, Centrul spiritual al Chișinăului preimperial - Biserica Domnească Sfântul Nicolae/ Biserica Sfinţii Arhangheli;
Mihai-Bogdan Atanasiu, Izvoade de avere ale bisericii Talpalari din Iaşi (sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea) ;
Andrei Melinte, Lăcaşuri de cult în târgurile şi târguşoarele ţinutului Iaşi în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
Mihai-Cristian Amăriuţei, Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi în câteva documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea: proprietăţi, orăşeni, litigii şi autorităţi;
Mariana Lazăr, Embaticari „în mahalaua Cotroceni” la mijlocul secolului al XIX-lea;
Silviu Văcaru, De la cimitirul parohial la cimitirul urban în Iașii secolului al XIX-lea.
Laurențiu Rădvan (n. 1975, Brăila) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în Istorie din 2003 la aceeași universitate, cu lucrarea Orașele din Țara Românească până la sfârșitul sec. al XVI-lea (Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române); preocupări privind istoria urbană, socială și economică medievală și pre-modernă, patrimoniul, cartografia istorică; membru al Comisiei de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române (din 1999) și al Comisiei Internaționale de Istorie a Orașelor (din 2008); a publicat mai multe cărți, volume de studii și articole la edituri din țară și din străinătate (vezi At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities, Brill, Leiden – Boston, 2010; Social and Political Elites in Eastern and Central Europe (15th-18th Centuries), London, School of Slavonic and East European Studies UCL, 2015, în colaborare). La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat în calitate de autor volumele Oraşele din Ţările Române în Evul Mediu: sfârşitul secolului al XIII-lea - începutul secolului al XVI-lea (2012) și Oraşele din Ţara Românească până la sfârşitul secolului al XVI-lea (2004), iar în calitate de editor volumele Orașe vechi, orașe noi în spațiul românesc. Societate, economie și civilizație urbană în prag de modernitate (sec. XVI-jumătatea sec. XIX) (2014), Retrospecţii medievale. In honorem Professoris emeriti Ioan Caproşu (2014 - împreună cu acad. Victor Spinei și Arcadie M. Bodale), Oraşele, orăşenii şi banii: atitudini, activităţi, instituţii, implicaţii (sec. XVI-XX) (2012 – împreună cu Bogdan Căpraru), Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate (2007) și Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente (2006).
