Descriere
Sumar
Despre autori
Această carte s-a născut, în primul rând, din strădania de a înţelege modernitatea românească şi de a furniza nişte explicaţii privind începuturile naţiunii române, un „proces de trecere”, o transformare structurală, care se dezvăluie drept ceva ambiguu şi miraculos, deopotrivă. Un soi de „intrare în istorie” a naţiunii române, bruscă, spectaculoasă şi traumatizantă pentru contemporani. O ciocnire a două lumi, una a puterii „pământului” şi a „pământenilor” (a boierului stăpân pe lucruri şi oameni), „lină ca un râu ce cură prin livezi”, cealaltă, a „puterii cuvintelor” (a „bărbatului politic” şi a „intelectualului”), răsărită „în larma ideilor nouă”. Purtând amprenta acestei moşteniri istorice, politica, teritoriul de origine al „partidei naţionale”, a fost capitalul de putere cel mai preţuit şi, totodată, cel mai fragil al boierimii, asupra căruia s-au conjugat influenţe şi presiuni diverse.
Cuvânt înainte de Mihai Cojocariu
Introducere
Istoriografia
Metodologia şi sursele
Capitolul I. „Partida naţională” – definirea conceptului
I.1. „Partida naţională” – „mişcare de idei” sau grup de putere?
I.2. Între „partidă” şi partid. Repere pentru o genealogie istorică
I.3. „Partida naţională” şi spaţiul public
I.4. „Partida naţională” în vocabularul politic al epocii 79
Capitolul II. „Partidă franceză”, „partidă rusă”, „partida naţională”. Reprezentări imagologice şi vocabular politic
II.1. Politica franceză şi imaginea boierimii pământene
II.1.1. Coliziuni imagologice şi interferenţe politice
II.1.2. Politica franceză contra influenţei ruseşti în Principate.
Conotaţii ideologice şi politice
II.1.3. Franţa şi „conspiraţiile” revoluţionare în Principate
II.1.4. Discursul politic francez şi „partida naţională”
II.2. Politica Rusiei şi imaginea boierimii pământene
II.2.1. Strategii politice şi demersuri „propagandistice” ruseşti
II.2.2. Cum evaluau ruşii influenţa lor în Principate?
II.2.3. „Reformismul” ţarist şi obiectivele politicii ruseşti în Principate
II.2.4. Rusia şi „partidele” boiereşti
Capitolul III
Originile sociale ale „partidei naţionale”
III.1. „Partida naţională” şi istoria socială
III.2. Boierimea. Grupuri şi interacţiuni sociale
III.3. Boierimea. Identităţi şi reprezentări sociale
III.3.1. Observaţii metodologice şi comentarii istoriografice
III.3.2. „Marile familii” boiereşti pământene – o oligarhie cu pretenţii aristocratice
III.3.3. Boierimea de neam teritorială – o „nobleţă” „oborâtă după
vremuri” în căutare de legitimităţi recuperative
III.3.4. Pământeni şi „greci” – identităţi etnice şi legitimităţi sociale
III.3.5. De la boierul „părinte al patriei” la „bărbatul politic” modern
III.3.6. Ştiinţa „oblăduirii” între dreptate şi virtute
Capitolul IV. Originile politice ale „partidei naţionale” (1774-1821)
IV.1. „Politica boierească” – trăsături şi obiective
IV.2. Discurs şi putere în „politica boierească”
IV.3. „Taraful boieresc” – repere semantice şi trăsături politice
IV.4. „Tarafuri” boiereşti şi politica „marilor familii” în Moldova (1774-1802)
IV.4.1. Politica de „taraf”. Strategii de concentare a puterii
IV.4.2. Domn pământean sau „Divan boieresc”? Dispute şi opţiuni
politice la sfârşit de veac
IV.5. „Cetele” boiereşti şi problema „domniei pământene” în Ţara Românească (1774-1802)
IV.6. „Tarafurile” boiereşti sub incidenţa hatişerifului din 1802
IV.7. „Sistema magnaţilor” în Moldova sub „domnul Moruz”
IV.8. „Cete” boiereşti şi „autocraţie” Ipsilăntească în Ţara Românească
IV.9. „Politica boierească” între „reformismul” rusesc şi atracţia „numelui”
Franţei (1806-1812)
IV.10. „Sistema magnaţilor” în Moldova sub presiunea Rusiei şi a primelor contestări de tip „cărvunar” (1812-1821)
IV.11. Politica boierimii muntene şi intenţiile unui regim „arhontocratic”
(1812-1821)
IV.12. „Frăţiile” boiereşti din Principatele Române (1774-1821)
IV.12.1. „Duhul nesupunerii franţuzeşti” în Moldova. O „zavistie”
boierească la 1803-1804 şi motivele sale
IV.12.2. Plan sau o formă dă Oblăduire Republiciască
Aristo-dimocraticească
Capitolul V. De la „taraf” la „partida naţională” boierească
V.1. Mişcarea revoluţionară de la 1821 şi „partida naţională” boierească
din Ţara Românească
V.1.1. Tudor Vladimirescu, „zavera” eteristă şi „partidele” boiereşti
V.2. „Cărvunarii” şi „partida naţională” boierească în Moldova
Concluzii
Abrevieri
Bibliografie
Index
Cristian Ploscaru (n. 1969, Targu Neamt) este lector universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
