Descriere
Sumar
Despre autori
Prin intermediul lucrării Revista „Arhiva”. Bibliografie analitică precedată de un studiu monografic este oferită, aşa cum indică şi titlul, bibliografia analitică a tuturor articolelor, recenziilor şi notelor publicistice apărute în paginile periodicului ieşean timp de aproape o jumătate de secol (1889-1916; 1921-1940). Fiind publicaţia „Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi” (devenită, din 1921, „Societatea istorico-filologică din Iaşi”), „Arhiva” a căpătat, în ansamblul presei româ¬neşti a vremii, importanţă naţională şi chiar internaţională, în special în perioada anterioară anului 1916, în primul rând datorită eforturilor şi prestigiului marelui istoric A.D. Xenopol, adevărat spiritus rector al publicaţiei.
Partea I. Revista „Arhiva” – studiu monografic:
Consideraţii preliminare;
Societatea ştiinţifică şi literară din Iaşi şi apariţia revistei „Arhiva”;
Directorii „Arhivei”;
Revista „Arhiva” – câteva date şi statistici;
„Arhiva” în literatura de specialitate;
Despre conţinutul „Arhivei”;
Anexe:
1. Proces-verbal nr. 19, 5 mai 1889;
2. Prospect;
3. Prospect din anul 1921;
4. Un cuvânt înainte;
Partea a II-a. Bibliografia analitică a revistei „Arhiva”:
I. ISTORIE:
I.1. Istoriografie;
I.2. Teoria şi filosofia istoriei;
I.3. Arheologie;
I.4. Ştiinţe speciale ale istoriei (Arhivistică. Bibliologie. Cronologie. Diplomatică.
Epigrafie. Genealogie. Heraldică. Muzeologie. Numismatică. Paleografie.
Prosopografie. Sigilografie. Vexilologie);
I.5. Istoria românilor şi a spaţiului românesc:
I.5.1. Generalităţi;
I.5.2. Preistorie. Protoistorie. Antichitate. Etnogeneza românilor;
I.5.3. Evul Mediu în spaţiul românesc. Documente;
I.5.4. Modernitatea românească. Documente;
I.6. Istorie universală;
II. LINGVISTICĂ:
II.1. Generalităţi;
II.2. Limba română:
II.2.1. Limba literară. Dialectologie;
II.2.2. Fonetică;
II.2.3. Etimologie;
II.2.4. Lexicologie;
II.2.5. Morfo-sintaxă;
II.2.6. Ortografie şi ortoepie;
II.2.7. Toponimie. Onomastică;
II.2.8. Lexicografie. Dicţionare;
II.2.9. Stilistică;
II.3. Limbi slave;
II.4. Alte limbi;
III. LITERATURĂ:
III.1. Literatură română:
III.1.1. Creaţii lirice;
III.1.2. Proză;
III.1.3. Dramaturgie. Teatrologie;
III.1.4. Istorie şi critică literară;
III.1.5. Traduceri şi traductologie;
III.2. Literatură universală:
III.2.1. Proză;
III.2.2. Dramaturgie. Teatrologie;
III.2.3. Istorie şi critică literară;
IV. ESTETICĂ;
V. FOLCLOR. ETNOGRAFIE. ETNOLOGIE;
VI. ANTROPOLOGIE;
VII. ARTE:
VII.1. Generalităţi;
VII.2. Muzică. Istoria muzicii;
VII.3. Arhitectură. Sculptură;
VII.4. Pictură;
VIII. ŞTIINŢE NATURALE:
VIII.1. Fizică;
VIII.2. Astronomie;
VIII.3. Chimie;
VIII.4. Biologie:
VIII.4.1. Botanică;
VIII.4.2. Zoologie. Zootomie;
VIII.5. Geografie:
VIII.5.1. Geografie fizică. Geografie umană. Geografie economică.
Demografie;
VIII.5.2. Cartografie. Geodezie. Geologie. Mineralogie. Paleontologie.
Petrografie;
VIII.5.3. Relatări şi note de călătorie;
IX. MATEMATICĂ;
X. MEDICINĂ:
X.1. Medicină umană. Anatomie umană. Sistemul sanitar
şi condiţiile de igienă;
X.2. Medicină veterinară;
XI. PSIHOLOGIE;
XII. FILOSOFIE. LOGICĂ. MORALĂ. ETICĂ;
XIII. INSTRUCŢIUNE PUBLICĂ. PEDAGOGIE;
XIV. RELIGIE ŞI ATEISM. ISTORIA RELIGIILOR. ISTORIA BISERICII;
XV. ECONOMIE:
XV.1. Generalităţi;
XV.2. Agricultură. Silvicultură. Zootehnie. Problema agrară în România şi în
Europa;
XV.3. Industrie. Comerţ. Protecţionism economic;
XV.4. Finanţe. Bănci;
XV.5. Legislaţie economică. Administraţie. Mişcări sindicale;
XV.6. Tehnică şi infrastructură. Transporturi şi comunicaţii;
XVII. RELAŢII INTERNAŢIONALE. DIPLOMAŢIE;
XVIII. SOCIOLOGIE:
XVIII.1. Feminism şi emanciparea femeii;
XVIII.2. Aspecte sociale diverse. Anchete sociologice. Temperanţă;
XIX. ŞTIINŢE POLITICE;
XX. Instituţii, asociaţii, organizaţii naţionale şi internaţionale;
XXI. Armată şi artă militară;
XXII. Expoziţii. Manifestări ştiinţifice (congrese, simpozioane, conferinţe,
Colocvii);
XXIII. Bibliografii. Semnalări publicistice şi cultural-ştiinţifice;
XXIV. Evocări, aniversări, comemorări, portrete ale unor
Personalităţi;
XXV. Ilustraţii. Hărţi. Reproduceri fotografice;
XXVI. Anunţuri. Erate. Inserţii publicitare. Precizări tehnice;
Bibliografie;
Index.
Mircea-Cristian Ghenghea (n. 1979, Bârlad) este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în istorie (2009). Bursier al Fundaţiei „Eugen Lozovan” din Copenhaga, Danemarca (2005). Cercetător postdoctoral (2011-2012). Redactor-şef al publicaţiei The Romanian Journal of Modern History (Iaşi) şi secretar general de redacţie al publicaţiei Revista română (Iaşi). Autor, editor şi coeditor al unor lucrări dedicate istoriei ASTREI, istoriei presei româneşti şi mişcării naţionale a românilor din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în veacurile XIX-XXI, minorităţilor şi identităţilor naţionale în Europa: Pro Basarabia – repere istorice şi naţionale (în colaborare cu Mihai-Bogdan Atanasiu, Iaşi, 2007); Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale (în colaborare cu Mihai-Bogdan Atanasiu, Iaşi, 2010); Cu şi despre români. Reflecţii publicistice astriste, Iaşi, 2011; O istorie vie. Cartea ASTREI ieşene (în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2013); Presă şi naţiune. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania (1859-1865) reflectată în presa românească a vremii (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2014); ASTRA şi românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane, editat în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2015); Minorităţi şi identităţi naţionale în spaţiul central şi est-european (în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2016), De la Imperiu la Regat. Românii basarabeni şi Marele Război (în colaborare cu Gheorghe Negustor, Cluj-Napoca, 2018) etc., precum şi al unor studii şi articole de specialitate şi de popularizare în publicaţii din România, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria.
