Descriere
Sumar
Despre autori
Notă asupra ediției (Comitetul de Organizare a Congresului Național al Istoricilor Români, Iași).
Cuvânt-înainte de Petre Otu. Cartea este finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul Centenar. Volumul conține o parte din comunicările prezentate la Congresul Național al Istoricilor Români, desfășurat la Iași, care au abordat subiecte referitoare la participarea României la Primul Război Mondial. Ele au fost susținute de specialiști, militari și civili, din Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Comisia Română de Istorie Militară, Universitatea din București, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Brăilei „Carol I”. Tematica este variată, în consens cu noile tendințe istoriografice. Sunt prezentate aspecte ale modului de structurare și funcționare a înaltelor comandamente din cele două coaliții beligerante, relațiile diplomatice româno-italiene la finalul conflagrației mondiale, confruntarea de la Turtucaia, viața cotidiană a românilor în vreme de război, participarea evreilor și musulmanilor la efortul militar din anii 1916-1918, situația armatei după încheierea păcii de la București din 24 aprilie/7 mai 1918 cu Puterile Centrale.
Notă asupra ediției;
Cuvânt-înainte (Petre Otu);
MANAGEMENT MILITAR ȘI DIPLOMAȚIE ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE:
Structuri de decizie politico-militară de coaliție în „Marele Război”. Cazul românesc, Petre OTU;
Primul Război Mondial și relațiile româno-italiene. Despre acțiunea diplo¬matică de atunci și gestionarea memoriei diplomatice în prezent, Mihail DOBRE;
PE FRONT ȘI ÎN SPATELE LUI:
Jertfă și uitare – Turtucaia (1916), Luminița GIURGIU;
Viața cotidiană în România în timpul Primului Război Mondial, Cristina CONSTANTIN;
Contribuția minorităților naționale la Primul Război Mondial (1916-1918). Cazul populației mozaice și al celei musulmane, Cerasela MOLDOVEANU;
Situația armatei române în perioada iunie-octombrie 1918, în opinia generalului de divizie Constantin Christescu, Ion RÎȘNOVEANU;
MEMORIA RĂZBOIULUI:
Mărturii din Războiul de Întregire. Jurnalul locotenentului în rezervă Alexandru Olteanu, Manuel STĂNESCU;
Din însemnările zilnice ale unui comandant de companie, Alexandru MADGEARU;
ÎN SPRIJINUL UNITĂȚII NAȚIONALE.
ARMATA ROMÂNĂ PE MELEAGURI BASARABENE ȘI BUCOVINENE:
Prezența unor trupe române în Basarabia și Bucovina în anul 1918, necesitate obiectivă pentru autoritățile de la Chișinău și Cernăuți, Ion GIURCĂ;
Rolul armatei române în restabilirea ordinii interne în Bucovina și apărarea Unirii din 15/28 noiembrie 1918, Dan PRISĂCARU;
OCUPAȚIA MILITARĂ A PUTERILOR CENTRALE.
PROPAGANDĂ ȘI SPIONAJ
Presa brăileană de ocupație – propagandă și realități, Viorica PREDA;
Şcoli germane de spionaj pe frontul românesc în anul 1917, Ion RÎȘNOVEANU;
DIMENSIUNEA MILITARĂ A TERITORIULUI DINTRE DUNĂRE
ȘI MARE ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI ȘI DUPĂ:
Apărarea Dobrogei în viziunea Marelui Stat Major (1914-1940), Marian MOȘNEAGU;
Dobrogea și Dobrogea de Sud în rapoartele ofițerilor de legătură de pe lângă armatele aliate din Orient (1918-1920), Silviu-Daniel NICULAE, Teodora GIURGIU;
PERSPECTIVE ISTORIOGRAFICE ALE EFORTULUI MILITAR ROMÂNESC
ÎN „MARELE RĂZBOI”:
Istoriografia şi memorialistica germană despre România în Primul Război Mondial şi receptarea lor de către istoriografia românească, Sorin CRISTESCU;
„Revista de Istorie Militară” despre secvența românească a Marelui Război, Gheorghe VARTIC;
De la „războiul imperialist” la „idealul național”: percepții istoriografice privind participarea României la Marele Război, Hadrian GORUN.
Petre Otu (n. 1950) este profesor universitar doctor, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Domenii de cunoaștere academică: istoria militară, istoria relațiilor internționale în secolul XX, diplomație. Între cele mai recente contribuții științifice enumerăm: România în Primul Război Mondial, București, Editura Litera, 2018; Mareșalul Constantin Prezan. Vocația datoriei, București, Eitura Militară, 2018, Mareșalul Alexandru Averescu. Militaru, omul politic, legenda, București, Editura Militară, 2009.
Gheorghe Iacob (n. 1953, Andrieșeni, jud. Iași) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de cunoaștere academică: istoria românilor în secolul XX, istoria economică a României (1859-1939), istoria Universității din Iași, diplomație și relații externe ale României în secolul XX. Între cele mai recente contribuții științifice enumerăm: Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuţ Nistor (coordonatori), Istorii ale Marelui Război şi ale Unirii de la 1918, volum al Congresului Naţional al Istoricilor 7 Români, Iaşi, 29 august - 1 septembrie 2018, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2019; Gh. Iacob (editor), Centenarul Marii Uniri la TVR, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018 ; Gh. Iacob, Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939), übersetzung: Larisa Schippel, New Academic Press, Wien, 2018.
