Descriere
Sumar
Despre autori
Despre modernizarea României s-a scris enorm; de către istorici, economişti, sociologi, politologi ş.a. Cu toate acestea, nu putem oferi o definiţie în general acceptată. Ne limităm la enumerarea câtorva trăsături: – industrializarea; – birocratizarea; – etatizarea; – urbanizarea; – difuzarea cunoaşterii; – accentuarea individualismului ş.a. Asupra acestei problematici găsim referiri începând cu secolul al XVIII-lea şi, tot mai numeroase, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Toţi, sau aproape toţi autorii sunt de acord că Principatele Române – apoi România – au făcut eforturi deosebite pentru a prelua modelul occidental, de a se moderniza, de a reduce distanţa faţă de ţările dezvoltate. Indiferent în ce moment facem „măsurătorile”, după ce metode etc., opiniile diferă. După unii autori, decalajul faţă de Occident s-a accentuat, după alţii, s-a redus. Noi, o spunem de la început, ne includem în a doua categorie.
Cartea include texte din volumele România în epoca modernizării (1859-1939) și Modernizarea României (1859-1939), publicate în anii 2012 și 2013. Le-am reunit în același volum cu speranța de a oferi o imagine coerentă asupra modernizării țării în această perioadă. (Autorul)
ARGUMENT;
Partea I. MODERNIZAREA:
INTRODUCERE :
I. Românii şi Europa. Poziţia geopolitică a României;
II. Modernizarea României. Aspecte metodologice. Trăsături ale modernizării;
III. Rolul elitei politice în modernizarea României;
IV. Sub semnul „politicii faptului împlinit”. De la Unirea Principatelor la proclamarea Regatului (1859-1881);
V. Solidaritate politică pentru făurirea României Mari;
VI. România în Marele Război. Marea Unire din anul l9l8. Locul României Întregite în noua Europă;
VII. Regimul constitutional;
VIII. Modernizarea economică. Repere;
IX. Populaţia României în epoca modernizării;
X. Cum trăiau românii în perioada interbelică;
ÎNCHEIERE;
Partea a II-a.
LEGISLAŢIE ȘI STRATEGIE ECONOMICĂ:
LEGISLAȚIE:
Lege pentru reglarea proprietăţii rurale, din 15 august 1864;
Lege pentru măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naţionale, din 12 mai 1887;
Regulament pentru aplicarea legii intitulată: „Măsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naţionale”, din 29 iulie 1887;
Legea minelor, din 21 aprilie 1895 (cu modificările din 19 aprilie 1900);
Lege pentru încurajarea industriei naţionale, din 14 februarie 1912;
Regulament de aplicare a legii pentru încurajarea industriei naţionale, din 11 octombrie 1912;
Lege pentru reforma agrară, din 17 iulie 1921;
Legea minelor, din 4 iulie 1924;
Lege privitoare la comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului, din 7 iunie 1924;
Legea regimului apelor din 27 iunie 1924 cu modificările, din 28 aprilie 1926;
Legea energiei, din 4 iulie 1924;
Legea pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale a Creditului Industrial, din 23 iunie 1923 cu modificările din 28 mai 1926;
Lege pentru fabricarea de locomotive şi vagoane C.F.R., din 13 martie 1927;
Lege pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi, din 16 iulie 1934;
J.C.M. relativ la regimul comerţului exterior, din 7 martie 1935;
Lege pentru modificarea art. 81 din legea minelor, din 20 aprilie 1935;
J.C.M. pentru regimul comerţului exterior, din 11 iunie 1935;
J.C.M. pentru reglementarea proporţiilor de supuşi străini la întreprinderile mici, din 18 iunie 1935;
Decizie privitoare la fondurile mărunte ale Ministerului Apărării Naţionale, 19 iunie 1935;
Lege pentru prelungirea termenului de aplicarea a legii din 1912 pentru încurajarea industriei naţionale, din 8 aprilie 1936;
Lege pentru înfiinţarea Consiliului superior economic şi organizarea Camerelor profesionale, din 29 aprilie 1936;
Decret-Lege pentru înfiinţarea de fabrici pentru produsele nefabricate în ţară, din 1 august 1936;
Decret-Lege pentru prelungirea şi completarea legii încurajării industriei naţionale, din 12 noiembrie 1936;
Decret-Lege pentru reducerea impozitului cifrei de afaceri şi acordarea unor avantaje fabricilor de armament, din 14 noiembrie 1936;
Decret-Lege pentru scutirea de taxe a Primei Fabrici Metalurgice Române în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936;
Decret-Lege pentru scutirea de taxe a Uzinelor Metalurgice Copşa-Mică şi Cugir, în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936;
Decret-Lege pentru scutirea de taxe a firmei S.E.T. în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936;
Lege privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii, din 22 martie 1937;
J.C.M. pentru înfiinţarea industriei de cauciuc „Banloc”, din 26 martie 1937;
Lege pentru scutirea de taxe a maşinilor, părţilor şi accesoriilor de maşini, interesând apărarea naţională, importate în executarea unor contracte încheiate cu Ministerele Apărării Naţionale sau Aerului şi Marinei, din 1 aprilie 1937;
Decizie pentru condiţiile de înfiinţare de noi fabrici, din 20 mai 1937;
Decret-Lege pentru scutiri de taxe la import a batozelor de treierat şi a maşinilor de semănat, din 9 iulie 1937;
Decret-Lege pentru scutiri de vamă şi taxă ad-valorem a 200 de tractoare agricole, din 7 octombrie 1937;
Decret-Lege pentru prelungirea de termene a întreprinderilor de produse nefabricate în ţară, din 26 octombrie 1937;
Decret-Lege pentru prelungirea legii de încurajare a industriei naţionale, din 14 decembrie 1937;
Decret-Lege pentru organizarea Consiliului superior economic, din 3 iunie 1938;
STRATEGIE ECONOMICĂ:
Dionisie Pop Marţian (1829-1865):
Cauza neputinţelor noastre economice şi sociale;
Mihail Kogălniceanu (1817-1891):
Convenţia comercială din 1875 cu Austro-Ungaria;
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907):
Opiniile unor economişti străini despre agricultură şi industrie;
Petre S. Aurelian (1833-1909):
Cum se poate fonda industria în România;
Alexandru D. Xenopol (1847-1920):
Studii economice;
Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930):
Petrolul şi politica de stat.
Memoriu adresat Comitetului Central al Partidului Naţional-Liberal în şedinţa din 23 septembrie 1930
I.G. Duca (1879-1933):
Doctrina liberală;
Ştefan Zeletin (1882-1934):
Originea şi formarea burgheziei române;
Neoliberalismul;
Virgil Madgearu (1887-1940):
Doctrina ţărănistă;
Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial (introducere);
Perspectivele economiei româneşti;
Mihail Manoilescu (1891-1950):
Neoliberalismul;
Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional (prefaţă la ediţia germană);
Teoria şi practica protecţionismului;
Antagonismul intereselor şi colaborarea internaţională;
Teoria diviziunii internaţionale a muncii şi prejudecăţile ei;
Productivitatea şi rentabilitatea;
Mitiţă Constantinescu (1890-1946):
Sinteza realităţilor importului;
Caracteristicile şi sinteza realităţilor exportului;
Balanţa schimburilor şi a plăţilor;
Reorganizarea şi diriguirea exportului;
Complexul industrial;
Organul central de diriguire şi coordonare;
Încheiere;
Victor Scărlătescu:
Libertate economică şi intervenţionism de stat (introducere);
*
The Modernization of Romania. A Success or a Failure?
Gheorghe Iacob (n. 1953, Andrieșeni, jud. Iași), profesor universitar dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de cunoaștere academică: istoria românilor în secolul XX, istoria economică a României (1859-1939), istoria Universității din Iași, diplomație și relații externe ale României în secolul XX. Între cele mai recente contribuții științifice: Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuţ Nistor (coordonatori), Istorii ale Marelui Război şi ale Unirii de la 1918, volum al Congresului Naţional al Istoricilor Români, Iaşi, 29 august - 1 septembrie 2018, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2019; Gh. Iacob (editor), Centenarul Marii Uniri la TVR, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018; Gh. Iacob, Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939), übersetzung: Larisa Schippel, New Academic Press, Wien, 2018.
