Descriere
Sumar
Despre autori
Ediția a II-a revizuită și adăugită.
Prefaţă de Alexandru Zub. Cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon
Bazată pe o vastă documentaţie adunată în arhivele din România, Franţa, Israel şi Statele Unite şi pe numeroase mărturii orale, acest volum relatează destinul unui grup minoritar care a reprezentat, la sfârşitul secolului al XIX-lea, peste 50% din populaţia localităţii şi care a jucat un rol economic deosebit în dezvoltarea acesteia. Autorul a reușit să creeze o “bancă de date” privind aspectele demografice şi onomastice, un veritabil memorial care salvează de la uitare peste patru mii de nume. Universul religios şi cultural, şcoala israelito-română, mişcarea sionistă, tragedia Şoahului, exodul comunităţii sub noua stăpânire comunistă, ataşamentul faţă de locurile natale al evreilor hârlăuani stabiliţi în Israel şi în alte ţări, toate aceste subiecte, tratate cu rigoare şi cu pasiune, sunt completate cu numeroase anexe, tabele, documente în facsimil şi ilustraţii.
Notă asupra ediției: De ce am scris cartea Evreii din Hârlău. Istoria unei
comunități;
Prefață de Alexandru Zub;
Cuvânt înainte la prima ediție de Alexandru-Florin Platon;
Prefaţă la prima ediție;
În loc de introducere: “Ce datorez părinţilor şi şcolii din Hârlău”;
Capitolul I. Începuturile comunităţii;
Capitolul II. Evoluţia comunităţii în secolul al XIX-lea;
Capitolul III.
Aspecte demografice şi onomastice (1876-1908):
§ 1. Numărul naşterilor la Hârlău (1876-1908) şi lista copiilor
evrei născuţi în 1876 şi în 1908;
§ 2. Numărul deceselor la Hârlău (1876-1908) şi lista evreilor
decedaţi în 1876 şi în 1908;
§ 3. Numărul căsătoriilor la Hârlău (1876-1908) şi lista evreilor căsătoriţi
(1876-1908);
Capitolul IV.
Şcoala Israelito-Română;
Capitolul V. Comunitatea la începutul secolului XX;
Capitolul VI. Primul Război Mondial;
Capitolul VII. Comunitatea între cele două Războaie Mondiale: aspecte
religioase, politice şi culturale:
§1. Sinagogi şi clerici;
§2. Vizitele rabinilor din Ştefăneşti şi Paşcani;
§3. Asociaţii politice, culturale şi sportive;
Capitolul VIII.
Comunitatea între cele două Războaie Mondiale: activităţile economice;
Capitolul IX.
Mişcarea sionistă;
Capitolul X.
Al Doilea Război Mondial: antisemitism de stat şi teroare legionară:
§1. Mutaţiile politice: de la decretul-lege asupra revizuirii
cetăţeniei (1938) la “statutul evreilor” (1940);
§2. Teroarea legionară: jafuri, violenţe;
§3. Exproprierea bunurilor evreilor;
§4. Evrei ostatici, steaua galbenă şi ordine de izolare. Evrei hârlăuani
victime ale pogromului de la Iaşi:
a) Evrei ostatici;
b) Steaua galbenă şi ordine de izolare;
c) Evrei hârlăuani victime ale pogromului de la Iaşi;
Capitolul XI.
Al doilea război mondial: evitarea evacuării la Botoşani, deportări în Transnistria, munca forţată la Hârlău şi în detaşamente exterioare:
§1. Eforturile pentru evitarea evacuării evreilor din Hârlău;
§2. Deportări în Transnistria şi solidaritatea cu evreii deportaţi;
§3. Munca forţată la Hârlău şi în tabere de muncă:
a) Liste de evrei care au prestat muncă forţată sub egida
primăriei în anii 1942-1944;
b) Munca forţată în tabere de muncă;
§4. Munca forţată în Basarabia: mărturia lui Iţic Iancu (1908-1985);
§5. Sosirea Armatei Roşii, bombardamente germane, evacuarea populaţiei
impusă de sovietici;
Capitolul XII. Noua stăpânire comunistă: declinul comunităţii:
§1. Perioada de tranziţie (1945-1947);
§2. Criza anilor 1948-1953: emigrare, sărăcie şi solidaritate;
§3. Administraţia comunităţii în 1953-1954;
§4. Declinul comunităţii (1954-2010);
Capitolul XIII. Epilog – memoria comunităţii: întâlnirile de la Tel Aviv (1984) şi Petah Ticva (2012), simpozionul de la Hârlău (2011);
Concluzii;
Anexe;
Documente în facsimil;
Ilustraţii;
Surse şi bibliografie;
Abrevieri;
Lista tabelelor;
Lista anexelor;
Lista documentelor în facsimil;
Lista ilustraţiilor;
Indice de nume;
Indice geografic;
Résumé;
Présentation de l’auteur
Carol Iancu (n. 1946, Hârlău) este membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2016), profesor emerit de istorie contemporană la Universitatea Paul Valéry din Montpellier şi directorul Școlii de Înalte Studii ale Iudaismului din Franța. Autor al unei vaste opere științifice consacrate istoriei evreilor și relațiilor internaționale, pentru care a primit numeroase premii. Doctor honoris causa al Universităţilor din Cluj (Universitatea Babeş-Bolyai, 2005), Iași (Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, 2010), Oradea (2011) și Constanța (Universitatea Ovidius, 2013), este membru al Academiei din Nîmes (2011) și membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române (2014). Cetățean de onoare al orașului natal Hârlău (1996), a fost distins cu titlul Officier de l’Ordre des Palmes Académiques al Republicii Franceze (2012). Cartea sa, Evreii din Hârlău. Istoria unei comunități, a fost recompensată cu Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române (2015). Coordonator, împreună cu Alexandru-Florin Platon, al colecției Historica Dagesh. Alte cărți publicate la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948), 2016, Pogromul de la Iași și Holocaustul în România/ Le Pogrom de Iași et la Shoah en Roumanie, 2015 și Profesori şi studenţi evrei, ultimele două în calitate de coordonator, împreună cu Alexandru-Florin Platon; de asemenea, în 2017, a editat volumele L’Affaire Dreyfus et ses conséquences și Les relations Israel – Diaspora à travers l’histoire (cel din urmă, împreună cu Michaël Iancu).
