Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul este dedicat unei personalități marcante a școlii istorice ieșene și a istoriografiei românești, profesorului Alexandru-Florin Platon, la împlinirea unei frumoase vârste, ce marchează o viață dedicată pasiunii pentru istorie, pe care a ilustrat-o admirabil în activitatea didactică și publicistică în mod programatic. Așa cum afirma profesorul Alexandru-Florin Platon, „câteodată ‒ o spunem cu toată modestia – este de preferat, în domeniul nostru, să propui un program, decât o soluție sau o viziune gata formată. Căci, dacă aceasta din urmă, oricât de valoroasă ar fi, este, așa-zicând, «încheiată», cel dintâi conține, în schimb, virtualități nelimitate, putând da naștere și – ulterior – întreține o pluralitate de direcții, necontenit regenerabile”.
Pentru a marca cum se cuvine acest moment jubiliar, în buna tradiție a Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 46 de colegi din generații diferite și din centre universitare din România, Franța și Republica Moldova îi oferă profesorului Alexandru-Florin Platon acest florilegiu compus din 43 de studii de istorie, care din punct de vedere cronologic acoperă o perioadă întinsă, de la istoria Antichității până la perioada contemporană, iar din punct de vedere tematic, cuprinde o mare varietate de subiecte, putând să însemne chiar o perspectivă asupra evoluției istoriografiei românești din ultimele decenii.
Cuvânt înainte;
Lista lucrărilor profesorului Alexandru Florin Platon (cărți, ediții, studii, recenzii și comunicări);
Abrevieri;
Des sensibilités aux mentalités, des mentalités aux sensibilités : une histoire en quête de nom, Ștefan LEMNY;
Profesorul Alexandru Florin Platon – 65. Înapoi, în timp, la „cei mai frumoşi ani”, Ion TODERAȘCU;
Penser l’histoire de la bourgeoisie. La leçon d’épistémologie d’Alexandru Florin Platon, Cristiana OGHINĂ PAVIE;
Spaţiul est carpatic în secolele II a. Chr. – IV p. Chr.: între tradiţia antică şi interpretările moderne. I. Tradiţia antică (sursele literare), Victor COJOCARU;
Les moments de recrutement des soldats originaires du milieu rural de la Mésie Inférieure, Lucrețiu MIHAILESCU BÎRLIBA;
Arheologie, istorie și petroglife. O fericită întâlnire pe Culmea Tászok/Tasoc Ditrău, Neculai BOLOHAN;
Francesco Filelfo și soarta „Daciilor” în secolul al XV lea, Ioan Aurel POP, Alexandru SIMION;
Casa de piatră pentru săraci a așezământului ospitalier Sfânta Elisabeta din Piața Centrală a Clujului, Enikő RÜSZ FOGARASI;
Semnele corporale și pretendența la tronul Țării Românești, Marian COMAN;
Necropolele domneşti din Moldova – locuri de memorie, Maria Magdalena SZEKELY;
Cartea și confesionalizarea: ortodoxie și ortopraxie în Transilvania secolelor XVI XVII, Maria CRĂCIUN;
Ceremonial și gândire politică: dualitatea monarh creștin‒bey otoman în Moldova secolului al XVI lea, Liviu PILAT;
Metafora ereziei și a ciumei în Franța medievală și premodernă: de la catarism la reforma calvinistă (secolele XII XVI), Andrei Constantin SĂLĂVĂSTRU;
Călătoria lui Bogdan Lăpușneanu în marele cnezat al Moscovei. Noi informații din arhivele rusești, Mihai Anatolii CIOBANU;
Asediul Oradei din 1598: Mărturia lui Giovanni Marco Isolano, Ovidiu CRISTEA;
„Războiul de 30 de ani” al fraţilor Movilă (1607-1637) , Ştefan S. GOROVEI;
Un boier din veacul al XVII lea, stolnicul Grama, și familia lui, Elena BEDREAG;
Fanarioții în Țările Române. Un capitol încă deschis în istoriografia raporturilor românilor cu grecii, Toader NICOARĂ;
Câteva lămuriri privitoare la înfiinţarea, evoluţia şi competenţa Dicasteriei Mitropoliei Moldovei (a doua jumătate a secolului al XVIII lea – începutul secolului al XIX lea) , Ioan Augustin GURIȚĂ;
Trecerea la cele veşnice a mitropolitului Iacov Stamati şi taina unei pietre funerare, Daniel NIȚĂ DANIELESCU;
Un testament şi o dispută patrimonială la sfârşitul secolului al XVIII lea, Gheorghe LAZĂR;
Un capitalist din Moldova Vechiului Regim: Andrei Pavli, Petronel ZAHARIUC;
Spațiul urban și locurile de veci în Iașii perioadei premoderne, Laurențiu RĂDVAN;
Religiozitate și binefacere la comunitatea armenească din Basarabia în perioada țaristă, Ion GUMENÂI;
Ce citea principele Nicolae Suțu? Scurte note cu privire la lecturile sale „politice” , Laurențiu VLAD;
Domn ales sau numit? Motivațiile unei decizii politice sub ocupație rusă în Moldova (1830 1832) , Cristian PLOSCARU;
Experiențele feminine ale scrisului ȋn Moldova secolului al XIX lea: Elena Hartulari şi „Istoria vieţii ei” , Constanța VINTILĂ;
Consecințele secularizării averilor bisericești asupra mănăstirii Cotroceni (a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX) , Mariana LAZĂR;
Un consul general al Rusiei la București: Henrikh H. Offenberg (1863-1872). Corespondență privată inedită din arhivele rusești 1863-1865 (I) , Adrian Bogdan CEOBANU;
Titu Maiorescu și Vasile Alecsandri: discursuri în antiteză privind „chestiunea evreiască” (1879) , Sorin Liviu DAMEAN;
Bacalaureatul românesc în secolul XIX: începuturi, reglementări, critici, Leonidas RADOS;
Vara, obligatoriu, la Karlsbad. Dimensiunea mondenă a mersului la băi, Radu MÂRZA;
Medicalizarea nașterii în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX lea – un subiect de investigat, Luminița DUMĂNESCU, Ioan BOLOVAN;
David Prodan, student la Litere şi Filosofie, Ovidiu GHITTA;
Diavolul și nihilismul în romantism și rock, Alexandru MAMINA;
Mihály Károlyi și aristocrația maghiară în anii de cumpănă de la sfârșitul Primului Război Mondial (1918 1919) în lumina egodocumentelor, Judit PÁL;
Rivalități și conflicte în cadrul elitei intelectuale românești interbelice. Cazul Bărbulescu Iorga, Mircea Cristian GHENGHEA;
Jucăriile altui veac – perspective ludice şi formative, Cătălina MIHALACHE;
O „radiografie” a conducerii României din 1919 1920 – Frank Rattigan, chargé d'affaires al Marii Britanii la București, Lucian LEUȘTEAN;
„Revoluția culturală” din Republica Populară Română în primul deceniu comunist, Mihai Teodor NICOARĂ;
Savantul Moses Gaster și evreii din România. Șase scrisori inedite din anul 1900, Carol IANCU;
O instituție pentru Europa secolului XXI – Academia Europaea, Bogdan MURGESCU, Mirela Luminița MURGESCU;
Cromatica glasului, acustica tăcerii: secvențe de istorie culturală, Andi MIHALACHE.
Petronel Zahariuc (n. 1969) este profesor universitar doctor al Facultății de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române (2005), pentru lucrarea Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.
Laurențiu Rădvan (n. 1975, Brăila) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în Istorie din 2003 la aceeași universitate, cu lucrarea Orașele din Țara Românească până la sfârșitul sec. al XVI-lea (Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române).
Liviu Pilat (n. 1973) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Volume publicate: The Ottoman Threat and Crusading on the Eastern Border of Christendom during the 15th Century, Brill Publishing House, 2018; Studii privind relațiile Moldovei cu Sfântul Scaun și Patriarhia Ecumenică (secolele XIV-XVI) , Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2012; Între Roma şi Bizanţ. Societate şi putere în Moldova (secolele XIV-XVI), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008.
