Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul este rezultat al contribuției a peste patruzeci de lingviști români și străini și conține, în principal, texte de lingvistică diacronică, dedicate profesorului Gheorghe Chivu la împlinirea vîrstei de șaptezeci de ani.
Gheorghe Chivu (n. 1947, Micșunești-Moară, jud. Ilfov) este membru corespondent al Academiei Române din anul 2010. Doctor în filologie din 1988 cu o teză consacrată studiului filologic şi lingvistic al Codicelui Sturdzan. Din 1999 este profesor titular la Facultatea de Litere din Bucureşti. Este vicepreşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române. Între 1970 şi 2010 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Din 2010 conduce Colectivul de literatură veche din cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Specialist recunoscut în istoria şi stilistica limbii române literare, în filologie şi editare de text, în lexicologie şi lexicografie românească: a publicat, începând din 1971, în calitate de autor, coautor sau editor, peste 240 de lucrări științifice.
Premii și distincții: Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1993); Premiul „Perpessicius” pentru ediții critice al Muzeului Național al Literaturii Române (2012); Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2012); Profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București (2017); Doctor Honoris Causa al Universității Valahia din Târgoviște (2017); Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru ediții critice – pentru ediția G. Coșbuc (2017).
Cuvînt înainte (Adina Chirilă);
Prof. univ. dr. GH. CHIVU, m.c. al Academiei Române;
Grigore Brâncuş, Idei de lingvistică teoretică în publicistica lui Eminescu;
Florica Dimitrescu, Din istoria numelor duble de persoană în româna veche;
Valeria Guţu Romalo, „cuvinte şi lucruri” – gînduri răzleţe;
Lucia Wald, Puer ~ Puradel;
Maria Aldea, Denumiri de pești în Lexiconul de la Buda (1825);
Nistor Bardu, Elemente de transdisciplinaritate în operele scriitorilor aromâni
din secolul al XVIII-lea;
Petre Gheorghe Bârlea, Paradigma cosmogonică în gîndirea lui Platon;
Cosmin Căprioară, Contribuții la toponimia localităților Miluta, Menți, Văgiulești;
Maria Cătănescu, Repetiția – forme și funcții în discursul omiletic actual.
Cu referire la predicile Părintelui Galeriu;
Adrian Chircu, Observaţii asupra adjectivelor latineşti în -abilis tălmăcite pre limbă românească de către Teodor Corbea;
Mircea Ciubotaru, Izvoare pentru lexicografia românească. Sămile Vistieriei Țării Moldovei (1763-1826);
Ioana Costa, Observaţii asupra preverbelor şi prepoziţiilor indo-europene;
Ioan Dănilă, Acuzativul etimologic latinesc – resursă pentru
cultivarea limbii române;
Crişu Dascălu, Unde ne sînt editorii?;
Gabriela Pană Dindelegan, Dubla natură a derivatelor în „-tor”. Variaţie fono-morfologică şi sintactică;
Adina Dragomirescu, Productivitatea vs frecvența claselor de conjugare
din română în diacronie;
Stelian Dumistrăcel, Comunicarea pe teme medico-farmaceutice: termeni de specialitate și discursuri;
Daiana Felecan, Configurații structural-semantice în exordiul și în perorația
omiletică. Predicile Cuvînt de învățătură la Dumineca Lăsatului de Brînză (Didahii), de Antim Ivireanul și Predica în Duminica dinaintea Marelui Post,
de Nicolae Steinhardt;
Oliviu Felecan, Nicolae Felecan, Structură și evoluție sintactică reflectate
în prima gramatică românească;
Cristina Florescu, Codex Sturdzanus - termeni pentru fenomenele atmosferice;
Alexandru Gafton, Nume și cunoaștere;
Ștefan Găitănaru, Considerații despre structura predicatului în limba română;
Alfonso Germani, Il latino, che farne?;
Sorin Guia, Preocupări dialectologice româneşti. Schiţă diacronică;
Magda Jeanrenaud, Freud. Traducerea discursului psihanalitic. Studiu de caz;
Dumitru Loșonți, Contribuții etimologico-lexicale (I);
Ioan Milică, Registrul culinar: variație textuală și particularități stilistice;
Ana-Maria Minuţ, Particularități semantice și flexionare ale substantivelor din versiunea „Nicolae Milescu” a Vechiului Testament (manuscrisul 45);
Cristian Moroianu, Variantele limbii române între tradiție și inovație;
Dinu Moscal, Cîmpul lexical şi lexicografia;
Eugen Munteanu, Nicolae Spătarul Milescu lexicograf? Despre o falsă paternitate literară și despre o ediție ratată;
G.G. Neamțu, Cîteva considerații pe marginea căderii în dizgrație a opoziției
propoziție vs frază;
Mariana Neţ, „Unități de măsură” inedite în cărțile de bucate românești;
Alexandru Nicolae, Manierismul cantemirian și particularitățile de topică.
O explicație formală;
Florentina Nicolae, O aplicație a teoriei metajocului în analiza textului biblic;
Ștefan Oltean, Despre statutul numelor proprii în folosirile neconvenționale. Aspecte sintactice și semantice;
Pál Enikő, Biografia unui maghiarism: uzul, valorile și răspîndirea
cuvîntului alean;
Eugen Pavel, Preliminarii la o istorie a criticii textuale românești
din epoca modernă;
Liliana Soare, Note pe marginea primului text de mitologie tipărit în limba română;
Camelia Stan, Aspecte ale gramaticalizării articolului definit în limba română;
George Bogdan Țâra, Despre traducerea psalmilor din Tîlcul evangheliilor;
Vasile D. Țâra, O distinsă personalitate a filologiei românești: Profesorul univ. dr. Gheorghe Chivu, m.c. al Academiei Române;
Oana Uţă Bărbulescu, „Carile ranelor trupului monarhiilor nu tămăduire,
ce burzuluire aduc” sau despre metaforele conceptuale implicînd trupul
şi boala în Istoria ieroglifică;
Roxana Vieru, Draghicame – un hapax legomenon în textele biblice românești?;
Rodica Zafiu, Din terminologia împrumutului lexical: „vorbe radicale”.
Adina Chirilă (n. 1978, Timișoara) este conferențiar la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Departamentul de Studii Românești. Este autoarea unor studii de filologie și lingvistică apărute în volume colective și în importante periodice științifice românești (LR, „Diacronia”, AUI etc.) și coeditoare a volumului Filologie și bibliologie. Studii, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2011. Din anul 2015, este membră în colectivul de redacție al revistei Diacronia. Este membră a Asociației culturale Text și discurs religios, a German Cognitive Linguistics Association și a Répertoire des historiens de la traduction, Ottawa. Domenii de interes și cercetare: lingvistică diacronică, filologie, textologie, traductologie. În ultimii ani, a tradus, în colaborare, mai multe cărți de istorie și filozofie ale științei. Cele mai recente cărți publicate sînt Limba scrierilor lui Antim Ivireanul. Partea I. Fonetica. Morfologia, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2013 și Carte sau lumină, Snagov, 1699. Ediție de text, Timișoara, Editura Eurostampa, 2016.
