Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de faţă s-a dorit a fi un omagiu adresat unui istoric de prietenii, colegii şi discipolii săi. Tentativa a fost una dificilă deoarece un volum omagial este – pentru a parafraza un titlu al medievistului Philippe Buc – un „ritual periculos”. În primul rând pentru că, printr-un proces de suprainterpretare, s-ar putea crede că activitatea de cercetare a celui celebrat se apropie de final sau, cel puţin, că partea cea mai importantă a operei sale a fost deja scrisă. Evident, o asemenea perspectivă este eronată. Orice slujitor al muzei Clio ştie că istoricul, asemenea vinului, cu cât se învecheşte, cu atât devine mai bun; fiecare nou document, fiecare lucrare adaugată setului de cunoştinţe, fiecare nouă lectură a unor texte citite mai demult permit sesizarea unor detalii nedesluşite anterior, întrezărirea unor conexiuni, într-un cuvânt, conturarea unei imagini mai clare asupra trecutului.
În al doilea rând pentru că, în avalanşa de volume omagiale de după 1990, o astfel de lucrare menită să onoreze un magistru riscă să treacă neobservată. Un alt risc decurge din faptul că, teoretic, textele autorilor ar trebui să se ridice la înălţimea operei celui omagiat, or, din păcate, nu întotdeauna acest lucru a putut fi reperat în lucrări de acest gen.
Ştefan Andreescu (n. 1947) este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde predă istoria politică a românilor. Din luna iunie 2001 este directorul programului „Europa Centrală, ţările române şi Marea Neagră” din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. A publicat 8 volume şi peste 100 de studii, articole şi recenzii. A primit Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române pe anul 1997 pentru Restitutio Daciae, III, Studii cu privire la Mihai Viteazul. Monografia închinată lui Vlad Vodă Ţepeş, este tradusă în limba engleză (1999). Recenzat în reviste ştiinţifice de prestigiu pe plan internaţional, precum „Byzantinische Zeitschrift”, „Critica Storica” (Florenţa) sau „American Historical Review”.
Argument, Bibliografia lucrărilor lui Ştefan Andreescu
A. Tăişul sabiei: suverani, războinici, diplomaţi
ŞERBAN PAPACOSTEA, Polonia şi Moldova faţă cu primejdia otomană în a doua jumătate a secolului al XV-lea, opţiuni divergente şi convergente: o
însemnare a lui Filippo Buonaccorsi Callimachus;
MARIAN COMAN, Boierii de margine şi puterea domnească în Ţara Românească medievală: buzoienii şi mehedinţii;
SERGIU IOSIPESCU, La începutul confruntării Ţării Româneşti sub Vlad Ţepeş cu Imperiul Otoman;
BOGDAN-PETRU MALEON, La periferia lumii bizantine: exilul în Marea Neagră;
LIVIU PILAT, Problema Moldovei inferioare la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare;
LAURENŢIU RĂDVAN, Mircea Ciobanul şi „aşezarea” oraşului Bucureşti;
ŞERBAN V. MARIN, Crusades Seen Through Venetian Eyes – Between Being in Abeyance and Involvement. The Case of the Chronicle Ascribed to Marcantonio Erizzo;
ILEANA CĂZAN, Moldova între imperiali şi cazacii zaporojeni. O mărturie contemporană;
ION EREMIA, Ioan Belevici – cronica unei misiuni diplomatice la Moscova;
B. Lumea negoţului : drumuri, centre comerciale, privilegii, pericole
VIRGIL CIOCÎLTAN, Drumul mătăsii: un paradox?;
NAGY PIENARU, Cetatea Albă / Ak Kerman la începutul veacului al XVI-lea. Traficul portului în anul 1505;
MÁRIA PAKUCS-WILLCOCKS, Dreptul de etapă al Sibiului în secolele XIV-XVII. Parcursul secular al unei instituţii medievale;
OVIDIU CRISTEA, Mihai Viteazul, războiul cel lung şi „drumul moldovenesc”;
C. Neamuri şi Oameni de odinioară
ŞTEFAN S. GOROVEI, Descendenţa domnească a Movileştilor. Observaţii şi argumente noi;
MARIANA LAZĂR, GHEORGHE LAZĂR, „Pentru sufletul meu şi pentru clironomii mei am orânduit”. Diata marelui logofăt al Moldovei, Iordache Cantacuzino
LUCIAN-VALERIU LEFTER, Obârşia şi continuitatea familiei Ponici;
PETRONEL ZAHARIUC, Câteva date despre Istratie logofătul al treilea, „cel dintâi istoric” al Moldovei;
MIHAIL DIM. STURDZA, Înrudiri necanonice în lumea politică românească din secolul al XIX-lea;
ALEXANDRU CIOCÎLTAN, O contribuţie la biografia arhiepiscopului de Paronaxia, Teofan Mavrocordat;
D. Confesiune şi putere
ANDREI PIPPIDI, Diplomaţie şi ortodoxie: Moldova în proiectele propagandei calvine (1630);
ELENA FIREA, Despre un episod uitat din istoria moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi implicaţiile lui;
RADU G. PĂUN, O „nouă” danie a domnilor Ţării Româneşti pentru mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos;
MARIA CRĂCIUN, Pietatea fanciscană şi impactul ei în Transilvania medievală târzie;
MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Pe marginea unei corespondenţe pierdute. Mănăstirea Kosinitsa şi Ţările Române;
OVIDIU OLAR, Mihnea al III-lea Radu şi Roma (1658-1660);
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU, PETRONEL ZAHARIUC, Privilegiile acordate coloniei protestante din Moldova de Ioan Teodor Callimachi;
E. Ctitorii şi ctitori de altădată
MATEI CAZACU, Despre câteva biserici bucureştene din veacurile XVI-XVIII;
SILVIU VĂCARU, Schitul Fătăciune al familiei Bogdan
Ierom. DOSOFTEI DIJMĂRESCU, Observaţii privind refacerea Mănăstirii Putna la mijlocul secolului al XVII-lea;
FLORINA–MANUELA CONSTANTIN, Sur les commencements de l’eglise Zlatari de Bucarest;
F. Mărturii
IVAN BILIARSKY, Deux toponymes cités dans un apocryphe bulgare: Breznik et Dobrič;
ADRIAN ANDREI RUSU, Zurgălăi de Nürenberg pe cădelniţa lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna (1470);
ELKA BAKALOVA, Virgin „The True Vine”. An unusual visualization of the Liturgical Poetry;
FLORINA CIURE, Aspecte privitoare la învăţământul din Oradea până în a doua jumătatea a secolului al XVII-lea;
MARGARITA KUYUMDZHIEVA, Stroe and Vişa’s Cross from 1642: Object Revisited
Ovidiu Cristea (n. 1965) este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti şi director al Institutului. Premiul „N. Iorga” al Academiei Române (2006), pentru lucrarea Veneţia şi Marea Neagră în secolele XIII-XIV. Contribuţii la studiul politicii orientale veneţiene, Ed. Istros, Brăila, 2004.
Petronel Zahariuc (n. 1969) este profesor univ. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi decan al acestei facultăţi. Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române (2005), pentru lucrarea Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.
Gheorghe Lazăr (n. 1967) este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti şi secretar ştiinţific al Institutului. Premiul „N. Iorga” al Academiei Române (2008), pentru lucrarea Les Marchands en Valachie (XVIIe - XVIIIe siècles), Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2006.
