Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea de față se situează la granița dintre două domenii vaste din cadrul cercetărilor filologice: lexicul cromatic și teoria traducerii. Ca material pentru analiza noastră, am ales trei romane autobiografice ale lui Vladimir Nabokov, două care au fost redactate în limba engleză (Conclusive Evidence și Speak, Memory), iar unul – în limba rusă (Другие берега). Scopul cercetării de față constă, pe de o parte, în studierea lexicului cromatic din romanele sus menționate, iar pe de altă parte, în confruntarea autotraducerii cu traducerea simplă. Așadar, analiza noastră încorporează șapte texte: trei aparținând autorului însuși și patru traduceri. Ca rezultat al demersului științific, ne propunem a ajunge la concluzii concrete privind funcționarea lexicului cromatic în textele nabokoviene, diferențele pe care le implică procesul de autotraducere versus traducerea simplă, precum și rolul existenței mai multor texte auctoriale pentru traducerea într-o a treia limbă.
Introducere;
Capitolul I. Stadiul cercetării privind denumirile de culori:
1. Stadiul cercetării privind percepția culorilor în culturi diferite;
1.1 Scurt istoric al percepției culorii roșu și a nuanțelor sale;
1.2 Scurt istoric al percepției culorii albastru și a nuanțelor sale;
2. Stadiul cercetării privind denumirile de culori:
2.1 Clasificarea denumirilor de culori;
2.1.1 Clasificarea denumirilor de culori după criteriul etimologic. Lexicul cromatic în diacronie;
2.1.2 Clasificarea denumirilor de culori după criteriul morfologic, morfo-semantic și morfo-sintactic;
2.1.3 Clasificarea denumirilor după ocurență. Criteriul stilistic;
2.1.4 Clasificarea denumirilor după criteriul semantic;
2.2 Denumirile de culori în abordarea structuralistă;
2.3 Funcționarea denumirilor de culori ca parte a unităților frazeologice;
2.4 Denumirile de culori în literatură;
2.4.1 Abordări metodologice cu privire la studierea denumirilor de culori în operele literare;
2.4.2 Denumirile de culori în operele lui Vladimir Nabokov;
2.5 Relativitatea lingvistică și numirea culorilor. Abordarea psiholingvistică. Posibilitatea stabilirii corespondențelor interlingve;
2.6 Denumirile de culori în limbi diferite ca reflectare a viziunii asupra lumii;
2.7 Traducerea denumirilor de culori;
2.8 Denumirile de culori în autotraducere;
3. Concluzii;
Capitolul II. Stadiul cercetării privind autotraducerea:
1. Autotraducerea. Afirmarea fenomenului. Accepțiunile teoretice;
2. Tipologia;
3. Orientarea spre text;
4. Orientarea spre autor;
5. Orientarea spre cititor;
6. Orientarea spre contextul istoric și cultural;
7. Cazuri particulare de autotraducere;
8. Vladimir Nabokov în calitate de traducător: păreri și viziuni teoretice
9. Vladimir Nabokov ca scriitor bilingv
10. Conclusive Evidence, Другие берега, Speak, Memory;
11. Traducerea textului autotradus într-o a treia limbă;
12. Concluzii;
Capitolul III. Cromatica nabokoviană:
1. Aspectul numeric al analizei denumirilor de culori;
1.1 Metodologia calculelor. Dificultăți întâmpinate și soluționarea acestora;
1.2 Prezentarea rezultatelor analizei numerice;
2. Tipologia denumirilor de culori în romanele autobiografice ale lui Vladimir Nabokov;
2.1 Clasificarea după criteriul semantic;
2.2 Clasificarea după criteriul morfologic;
2.3 Clasificarea după criteriul derivațional;
2.4 Clasificarea după criteriul semantic-derivațional;
3. Sinestezia;
4. Denumirile de culori în Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory: divergenţe textuale;
5. Concluzii;
Capitolul IV. Denumirile culorii albastru în traducere și autotraducere:
1. Prezentarea albastrului și a nuanțelor sale în dicționare explicative;
1.1 Prezentarea albastrului și a nuanțelor sale în dicționarele explicative englezești;
1.2 Prezentarea culorii albastru în dicționarele explicative rusești;
1.3 Prezentarea culorii albastru în dicționarele explicative italienești;
1.4 Prezentarea denumirilor culorii albastru în dicționarele explicative românești;
1.5 Concluzii privind prezentarea denumirilor culorii albastru în dicţionare explicative;
2. Denumirile culorii albastru în romanele Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory și în traducerile acestora în limbile rusă, italiană și română;
2.1 Denumirile culorii albastru în romanele Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory;
2.2 Analiza comparativă a textelor Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory și a traducerilor acestora în limbile rusă, italiană și română;
3. Concluzii;
4. Note suplimentare;
Capitolul V. Denumirile culorii roșu în traducere și autotraducere:
1. Prezentarea roșului și a nuanțelor sale în dicționare explicative;
1.1 Prezentarea roșului și a nuanțelor sale în dicționarele explicative englezești;
1.2 Prezentarea culorii roșu în dicționarele explicative rusești;
1.3 Prezentarea culorii roșu în dicționarele explicative italienești;
1.4 Prezentarea denumirilor culorii roșu în dicționarele explicative românești;
1.5 Concluzii privind prezentarea denumirilor culorii roșu în dicţionare explicative;
2. Denumirile culorii roșu în romanele Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory și în traducerile acestora în limbile rusă, italiană și română;
2.1 Denumirile culorii roșu în romanele Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory;
2.2 Analiza comparativă a textelor Conclusive Evidence, Другие берега și Speak, Memory și a traducerilor acestora în limbile rusă, italiană și română;
3. Concluzii;
4. Note suplimentare;
Concluzii;
Bibliografie.
Arina Chirilă (1991, Novokuznețk, Federația Rusă) este cadru didactic și cercetător asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A urmat studii de licență și de masterat la Facultatea de Litere a Universității Lomonosov din Moscova, Rusia, iar ulterior a absolvit Școala Doctorală de Studii Filologice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu teza de doctorat intitulată „Cromatică literară comparativă (engleză, rusă, italiană, română) în romanele lui Vladimir Nabokov: între original, traducere și autotraducere”. Preocupările sale științifice cuprind teoria și practica traducerii, autotraducerea, cromatica literară, lexicologia comparativă și stilistica comparativă.
