Descriere
Sumar
Despre autori
Traducere de Octavian Nicolae.
Lucrarea lui Klaus Bochmann, care se ocupă de istoria termenilor politici, deschide o perspectivă largă asupra realităţii lingvistice, incluzînd economia, cultura materială, profesiunile, politica. Fiind o lucrare de pionierat, autorul a trebuit mai întîi să înregistreze vocabularul din arhive, ziare, scrisori, memorii, coduri de legi, manifeste, proclamaţii, jurnale de călătorie, petiţii, banale acte administrative, lucrări privind meseriile, comerţul, agricultura etc. Evoluţia vocabularului de resort în această cea mai agitată epocă din punct de vedere politic, în care s-a impus o parte însemnată din terminologia politică şi socială actuală, este cercetată cu mijloacele socio-lingvisticii şi ale semanticii.
Notă editorială;
0. OBIECTUL ŞI METODELE:
0.1. Relevanţa lingvistică a obiectului
0.2. Definirea obiectului; cîteva probleme fundamentale
0.3. Metodele lingvistice
1. PREISTORIA VOCABULARULUI SOCIAL POLITIC ROMÂN MODERN: STRUCTURA ETIMOLOGICĂ A LEXICULUI FEUDAL, PRECURSORII VOCABULARULUI MODERN:
1.1. Vocabularul social-politic român din secolul XIV pînă în secolul XVIII
1.2. Dimitrie Cantemir
2. VOCABULARUL SOCIAL-POLITIC ÎN PERIOADA 1800-1820:
2.1. Vocabularul politico-administrativ
2. 2. Principalele concepte politice ale Şcolii Ardelene
2.3. Ion Budai-Deleanu
2.4. Vocabularul relaţiilor socio-economice
3. EVOLUŢIILE LEXICALE ÎNTRE 1821 ŞI 1829:
3.1. Vocabularul politico-administrativ
3.2. Organizarea feudală a stărilor sociale pînă la Regulamentul Organic
3.3. Dezvoltarea comerţului şi a meşteşugurilor şi expresia lor lexicală
3.4. Vocabularul social-politic ale lui Tudor Vladimirescu şi al adversarilor săi
3.5. Literatura politică din 1822-1823
3.6. Literatura iluministă din 1825 pînă în 1829: Barbu Paris Mumuleanu, Dinicu Golescu, Ionică Tăutu, Eufrosin Poteca
3. 7. Ziarele
4. PRIMUL DECENIU AL REGULAMENTULUI ORGANIC (1830-1839):
4.1. Situaţia vocabularului politico-administrativ
4. 2. Regulamentul Organic în ochii contemporanilor
4.3. Gîndirea social-filosofică în deceniul al patrulea
4.4. Ideea naţională şi reflectarea ei în lexic
4.5. Lexicul politico-economic
4.6. Lexicul relaţiilor sociale
5. DE LA „DACIA LITERARĂ” LA REVOLUŢIA DE LA 1848/49:
5.1. Lexicul statului şi al administraţiei
5.2. Lexicul relaţiilor sociale
5.2.1. Terminologia filosofiei sociale şi istorice
5.2.2 „Societate” şi „social“
5.2.3 „Clasă” şi clasele
5.3. „Partid” şi partide, forţe şi grupări politice
5.4. Revoluţia, parolele, mijloacele şi obiectivele sale
5.4.1. „Revoluţie”: sensuri şi denumiri
5.4.2. Cauza revoluţiei: situaţia politică intolerabilă
5.4.3. Ţelurile politice ale revoluţiei
5.4.4. Devizele revoluţiei
5.4.5. Mijloacele revoluţiei
5.5. Problema socială şi terminologia ei
5.5.1. Progresele economiei politice şi ale economiei
reflectate în lexic
5.5.2. Critica stărilor sociale şi propuneri de rezolvare a problemei agrare
5.6. Lexicul problemei naţionale
5.6.1. „Naţiune” şi „naţionalitate
5.6.2. „Patrie” şi „patriotism“
5.6.3. Ţelurile naţionale
6. OBSERVAŢII FINALE:
6.1. Istoria limbii române literare şi a lexicului politico-social modern
6.2. Relaţia dintre limbă şi societate
7. ANEXE:
7.1. Lista documentelor citate şi siglele lor
7.2. Registru de persoane
7.3. Glosar
Klaus Bochmann (n. 1939, Dresda, Germania), profesor dr. și membru al Academiei Saxone de Ştiinţe din Leipzig, a studiat romanistica şi românistica la Leipzig şi la Bucureşti cu Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Boris Cazacu, a fost asistentul lui Werner Bahner şi, după doctoratul cu o teză despre N. Bălcescu şi lucrarea de abilitare „Vocabularul politic şi social românesc între 1821-1850”, a condus, din 1972, Catedra de lingvistică romanică de la Universitatea din Leipzig. A fost vicepreşedinte al Asociaţiei Germane de Romanistică Balcanică şi director al Québec-Archiv a Universităţii din Leipzig. În prezent este preşedinte al Moldova-Institut Leipzig e.V. Este Doctor honoris causa al Universităţii din Alba Iulia şi al Universităţii de Stat din Moldova. Pe lîngă mai mult de o sută de studii despre limba şi cultura română, a publicat mai multe cărţi: Soziolinguistische Aspekte der rumänischen Sprache, Enzyklopädie Verlag, Leipzig, 1980; Grammatik der rumänischen Gegenwartssprache (cu A. Beyrer şi S. Bronsert), Enzyklopädie Verlag, Leipzig, 1986; Limba română în Moldova istorică, vol. I: Texte, Leipziger Universitätsverlag, Leipzig, 2000, vol. II, Analize, Leipzig, 2002 (ed., cu Vasile Dumbravă); Gesprochenes Rumänisch in der Ukraine (ed.), Leipziger Universitätsverlag, 2004; Limba română: istorie, variante conflicte. O privire din afară, Editura Cartdidact, Chişinău, 2004; Dimitrie Cantemir: Fürst der Moldau, Gelehrter, Akteur der europäischen Kulturgeschichte (cu V. Dumbravă), Leipziger Universitätsverlag, 2008; , Romanistischer Verlag, Bonn, 2010 (cu Heinrich Stiehler); Die Republik Moldau. Republica Moldova. Ein Handbuch (ed.), Leipziger Universitäts¬verlag, 2012 ş.a
