Oameni ai ideilor: perspectiva unui sociolog

Lewis Coser

Descriere Sumar Despre autori

Studiu introductiv, traducere şi note de Camelia Crăciun. Lucrare de mare interes pentru sociologia şi istoria socială a intelectualior, Oameni ai ideilor: perspectiva unui sociolog este unul din studiile importante de început în domeniu; o analiză istorică a categoriei intelectualilor pu¬blici, volumul se înscrie în mai larga preocupare a lui Coser pentru modul în care intelectualii au interacţionat cu politicul de-a lungul istoriei. Lewis A. Coser îşi conduce cititorii din cafenelele Londrei din sec. al XVIII-lea până în industriile de cultură în masă, în căutarea unei definiţii pentru „intelectual”. Descriind locurile în care intelectualii prosperă şi explorând natura şi contribuţiile diferitelor grupuri bine cunoscute, acesta aduce în discuţie diferitele roluri pe care intelectualii le joacă în societate şi de ce sunt aceştia importanţi. Cartea se compune dintr-o serie de eseuri scurte pe teme selective legate de reţelele instituţionale în care se găsesc intelectualii.

Partea Intâi. CONTEXTE ALE VIEŢII INTELECTUALE Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Salonul rococo francez D'Holbach şi Helvétius Capitolul 3. Cafenelele din Londra secolului XVIII Capitolul 4. Societatea Regală şi ascensiunea ştiinţei moderne Capitolul 5. Profesiunea literară în Anglia secolului XVIII Extinderea publicului cititor Librari şi autori Bibliotecile de împrumut Comercializarea literaturii Capitolul 6. Comercializarea scrisului: patru cazuri din Anglia secolului XIX Walter Scott William M. Thackeray Charles Dickens George Eliot Capitolul 7. Revistele britanice din secolul al XIX -lea Capitolul 8. Cenzura Cenzura politică: Franţa pre-revoluţionară Cenzura morală: Epoca victoriană în America Capitolul 9. Secta politică: saint-simoniştii Capitolul 10. Boema literară: Anii de început ai Greenwich Village Capitolul 11. Mica revistă: The Masses şi The Little Review Partea a Doua. INTELECTUALII ŞI SEDIUL PUTERII Capitolul 12. Introducere Intelectuali la putere Croindu-şi drum din interior Legitimând puterea Criticii puterii Salvarea în străinătate Capitolul 13. Intelectuali la putere Intelectualii iacobini sau politica purităţii Bolşevicii: intelectualii ca revoluţionari de profesie Capitolul 14. Croind drum din interior Fabianiştii: ofiţeri de infor¬ma¬ţii fără armată Brain Trust curtează puterea Capitolul 15. Legitimarea puterea Napoleon şi ideologii Gomulka şi revizioniştii Capitolul 16. Criticii puterii Aboliţioniştii Dreyfusarzii Capitolul 17. Salvarea în străinătate Pasiunea pentru ordine: aventura amoroasă a filosofilor cu China şi Rusia Înfruntând valul viitorului în anii treizeci Partea a Treia. INTELECTUALUL ÎN AMERICA ZILELOR NOASTRE Capitolul 18. Introducere Tipuri intelectuale şi cadre instituţionale Capitolul 19. Cadrul general şi viitorul în faţa noastră: două perspective contrastante America în postura unei societăţi de masă birocra¬tizate: demodarea intelectu¬alului America în postura unei societăţi pluraliste: perspec¬tive optimiste pentru o cultură superioară Capitolul 20. Intelectualii independenţi Capitolul 21. Intelectualii universitari Universitatea astăzi Universitatea ca un cadru pentru intelectuali Presiunile carierei şi compartimentalizarea cunoaşterii Presiunile timpului Îndemânare versus cultivare Rolul de consultant al univer¬sitarilor Antreprenoriatul în cercetare Obstacole birocratice Perspective Capitolul 22. Intelectualii din mediul ştiinţific Rolul profesional al omului de ştiinţă Noul rol public al omului de ştiinţă Perspective pentru intelec¬tua¬lii din mediul ştiinţific Capitolul 23. Intelectuali la Washington Intelectualul ca funcţionar public Intelectualul ca birocrat ad-hoc Capitolul 24. Intelectualii în industriile culturii de masă Industria filmului Revistele săptămânale cu tiraj de masă Capitolul 25. Fundaţiile ca paznici ai vieţii intelectuale contemporane Capitolul 26. Rezumat Fragmentarea şi diversificarea Concentrare şi absorbţie Absorbţie, alienare sau preocupare detaşată?

Lewis Coser este unul din clasicii sociologiei mondiale. Născut în 1913 la Berlin într-o familie cu origini evreieşti din înalta societate, Lewis Coser este atras în tinereţe de socialism şi părăseşte Germania în 1933 datorită pericolului nazist, ajungând la Paris. În 1941, după o perioadă de insecuritate economică, dar şi de efervescenţă intelectuală în care studiază literatura comparată şi sociologia la Sorbona şi este activ în mişcarea socialistă, ajungând în cele din urmă în detenţie într-un lagăr din sudul Franţei, Coser fuge de ocupaţia germană, ajungând în cele din urmă în Statele Unite. După o perioadă de activitate jurnalistică pentru diferite publicaţii, inclusiv politice, precum Partisan Review, Politics, The Progressive şi The Nation, Coser obţine doctoratul în sociologie la Universitatea Columbia în 1954. În acelaşi an, alături de colegul şi prietenul său Irving Howe, Coser înfiinţează celebra revistă radicală Dissent ca o reacţie la intoleranţa regimului McCarthy din anii 1950. Chiar dacă a rămas până la sfârşit fidel opţiunilor sale socialiste, Coser nu a evitat să adreseze o critică acidă mişcărilor de stânga, inclusiv prin opera sa American Communist Party: A Critical History (1919-1957) (Partidul comunist american: o istorie critică). De-a lungul carierei sale universitare, Lewis Coser a predat la Universitatea Chicago, la Universitatea California şi la SUNY (State University of New York), fondând, în cele din urmă, departamentul de sociologie al Universităţii Brandeis. Publicând ca autor sau editor peste douăzeci de volume, Coser a fost curând recunoscut ca sociolog eminent şi a fost ales preşedinte al American Sociological Association în 1975, încetând din viaţă în 2003 în Cambridge, Massachusetts, Statele Unite72. Cea mai cunoscută contribuţie a sa este legată de analiza conflictului social, concentrându-se asupra funcţiilor acestuia în societate. Dezvoltare a lucrării sale de doctorat, volumul The Functions of Social Conflict (Funcţiile conflictului social), totodată şi prima carte a lui Lewis Coser, publicată în 1956, a devenit una din lucrările importante ale sociologiei postbelice şi l-a propulsat în a doua jumătate a anilor 1950 în centrul dezbaterilor sociologice unde s-a menţinut prin revizuiri periodice ale viziunii sale (Continuities in the Study of Social Conflict, 1967; Conflict and Consensus, 1984). Rămâne cunoscut specialiştilor prin intermediul contribuţiilor sale şi al impactului acestora în domenii variate pornind de la istoria intelectuală şi sociologia literară, ajungând la politologie şi la teoria politică, dar şi la relaţiile internaţionale.