în stoc
Data apariției: 26.02.2021
Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Sociologie
Colecție: Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
ISBN: 978-606-714-582-3
Nr. pagini: 274
Format: 17 x 24 cm.
35.70 LEI
preț de producție
ADAUGĂ ÎN COȘ
Poșta Română
3-4 zile lucrătoare
livrare gratuită
Suport clienți
0232.314.947
Descriere
Sumar
Despre autori
În lucrarea de față se aduc în prim-plan modalitățile prin care practicile de gen propagate în mediul academic și științific contribuie la menținerea structurilor organizaționale de gen, structuri care dezavantajează femeile. De asemenea, se explică modul în care percepțiile femeilor din mediul academic asupra barierelor de gen influențează practicile discriminatorii din acest mediu, precum și modul în care se produce distanțarea de alte femei care își exprimă o altă viziune asupra fenomenului. De altfel, cartea se concentrează pe satisfacția profesională a personalului academic, care reprezintă un predictor important al intenției de a nu renunța la locul de muncă și care este legat de productivitate, satisfacție și angajament față de locul de muncă.
Introducere;
1. Argument:
1.1. Reputaţia UAIC – motiv de a atrage mai multe femei în poziţii superioare ierarhic;
2. Direcţiile cercetării întreprinse;
3. Specificitatea şi originalitatea cercetării;
Capitolul I. Condiţii de vulnerabilitate cu privire la dezvoltarea profesională
şi personală a femeilor din mediul academic şi ştiinţific
Introducere;
I.1. Explicaţii structurale ale practicilor de gen din mediul academic şi ştiinţific:
I.1.1. Putere, sprijin şi ambiţie în promovarea academică şi ştiinţifică;
I.1.2. Practicile de gen din mediul academic şi ştiinţific;
I.1.3. Fenomene explicative ale inegalităţilor de gen din mediul academic şi
ştiinţific:
I.1.3.1. Fenomenul leaky pipeline;
I.1.3.2. Fenomenele glass ceiling şi glass cliff;
I.2. Socializarea timpurie de gen:
I.2.1. Sex şi gen în dezvoltarea personală şi profesională;
I.2.2. Importanţa părinţilor în socializarea timpurie cu privire la gen;
I.2.3. Paradigme cu privire la socializarea de gen;
I.3. Maternitatea în mediul academic şi ştiinţific;
Concluzii;
Capitolul II. Orientări practice asupra metodologiei cercetării:
Introducere;
II.1. Obiectivele cercetării;
II.2. Cercetarea-acţiune (action research). Abordarea mixtă. Argumente:
II.2.1. Cercetarea-acţiune;
II.2.2. Abordarea mixtă;
II.3. Metode şi tehnici calitative: justificare, descriere, construcţie,
implementare:
II.3.1. Studiu de caz:
II.3.1.1. Aspecte generale privind studiul de caz;
II.3.1.2. Justificarea metodei;
II.3.1.3. Stabilirea eşantionului şi implementarea tehnicilor de cercetare;
II.3.2. Interviul semi-structurat:
II.3.2.1. Aspecte generale privind metoda interviului;
II.3.2.2. Justificarea metodei;
II.3.2.3. Stabilirea eşantionului şi implementarea tehnicilor de cercetare;
II.4. Validitate şi fidelitate în cercetarea calitativă;
II.5. Metode şi tehnici cantitative: Chestionarul:
II.5.1. Aspecte generale privind metoda chestionarului;
II.5.2. Eşantionare, justificare, validitate şi implementare;
II.6. Etica în cercetare:
II.6.1. Aspecte generale;
II.6.2. Aspecte etice ale propriei cercetări;
Concluzii;
Capitolul III. Evoluţia personală şi profesională a femeilor din mediul academic şi
ştiinţific al UAIC. Comparaţie între cercetătoarele debutante și cele cu experienţă –
studiu de caz:
Introducere;
III.1. Importanţa sprijinului familial în dezvoltarea carierei academice
şi ştiinţifice;
III.2. Progresul în cariera academică şi ştiinţifică în lipsa sprijinului familial;
III.3. Impedimente legate de vârstă în debutul în cariera academică şi ştiinţifică;
III.4. Caracteristici personale şi profesionale ale cercetătoarelor debutante;
Concluzii;
Capitolul IV. Implicaţii cu privire la viaţa profesională şi personală a femeilor în
succesul academic și știinţific. Analiză asupra interviurilor:
Introducere;
IV.1. Influenţa factorilor externi asupra vieţii profesionale şi personale:
IV.1.1. Etapa pre-academică:
IV.1.1.1. Educaţia preuniversitară;
IV.1.1.2. Stagiul doctoral;
IV.1.1.3. Accesul în mediul academic;
IV.1.2. Familia şi sprijinul acesteia:
IV.1.2.1. Modificări personale şi profesionale aduse
de naşterea copiilor;
IV.1.2.2. Echilibrarea vieţii personale cu cea profesională.
Responsabilităţi familiale;
IV.2. Influenţa factorilor interni asupra vieţii profesionale şi personale:
IV.2.1. Motivaţie şi satisfacţie profesională:
IV.2.1.1. Traiectoria profesională;
IV.2.1.2. Atitudinea faţă de predare şi cercetare;
IV.2.1.3. Eşec şi reuşită în mediul academic;
IV.2.2. Aspiraţii cu privire la managementul academic şi ştiinţific:
IV.2.2.1. Relaţii de mentorat;
IV.2.2.2. Funcţiile academice de conducere în accepţiunea femeilor;
IV.2.2.3. „Clubul bărbaţilor” şi politica cotelor;
Capitolul V. Limite impuse de cultura şi climatul organizaţional din mediul
academic şi ştiinţific în dezvoltarea profesională şi personală:
Introducere;
V.1. Caracteristicile managementului academic şi ştiinţific;
V.2. Reprezentarea femeilor în mediul academic/ştiinţific şi în poziţiile
de conducere ale acestuia;
V.3. Climatul academic şi ştiinţific în viaţa profesională;
V.4. Sprijinul profesional şi promovarea în carieră;
V.5. Relaţiile de mentorat şi reţelele informale academice şi ştiinţifice;
V.6. Predare şi cercetare în mediul academic;
V.7. Programul dedicat îndeplinirii responsabilităţilor profesionale
şi casnice;
V.8. Echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa personală;
V.9. Conflictul dintre viaţa profesională şi viaţa personală, respectiv
dintre viaţa personală şi viaţa profesională;
Concluzii;
Concluzii şi recomandări finale;
Bibliografie generală;
Anexe
George Marian Ichim (n. 1988, Iași) este consilier juridic, profesor asociat în cadrul Departamentului de Sociologie și Asistență Socială al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Susține seminarii la disciplinele: Drepturile omului și strategii antidiscriminare, Asistența socială în sistemul de probațiune, Drept și legislație în asistența socială, Organizarea și managementul serviciilor de asistență socială. A fost asistent de cercetare științifică în cadrul proiectului European Framework Programme Seven Stages, coordonat de prof. univ. dr. Doina Balahur, în perioada 2013-2015. Autorul are o activitate de cercetare însemnată, publicând numeroase articole de specialitate.