Descriere
Sumar
Despre autori
Prefață de Doina Balahur. Volumul prezintă perspectiva profesionistului în asistență socială care realizează o cercetare plasată în sfera conceptului de asistență socială bazată pe evidențe, concept ce face referire la încorporarea cercetării în practica de specialitate. Analiza comparată a politicilor familiale existente în România și în Germania a dus la identificarea modelelor de bună practică în asistența socială a familiilor defavorizate ce au în îngrijire copii în vârstă de 0-3 ani, dar şi a barierelor instituţionale şi politice care împiedică implementarea lor. Abordarea interdisciplinară a conceptului de educație timpurie este o prioritate atât la nivel european, cât și național, deoarece capitalului social din copilăria timpurie devine capital economic al întregii societăți.
Lucrarea abordează asistențial educația timpurie, care este o temă de interes și pentru asistența socială a familiei și a copilului, dar și pentru politicile sociale familiale, lansând un demers interpretativ spre o nouă teorie privind parentalitatea.
Noutatea și originalitatea lucrării constă în analiza comparată România – Germania privind rolul politicilor de familie din cele două țări aflate la o anumită distanță din punct de vedere economic, un studiu comparativ al măsurilor legislative și programelor politice pentru copii cu vârsta între 0-3 ani cu risc social de sărăcie, de excluziune socială, proveniți din familii monoparentale și familii dezavantajate. Informațiile privind programele, proiectele și serviciile pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani sunt actualizate, ca urmare a efectuării unui stagiu de cercetare în Germania, în orașul Freiburg, timp de trei luni. O reușită a cercetării prezente o constituie includerea unui tip particular de familie, puțin surprins și analizat în cercetarea socială recentă: familia monoparentală constituită din mamă minoră și copil, inclusă în studiile privind maternitatea timpurie.
Mulțumiri;
Prefață (Doina Balahur);
Lista de abrevieri;
Glosar de termeni;
Lista tabelelor, graficelor şi schemelor;
Introducere:
1. Fundamentul acestui studiu;
2. Contextul studiului;
3. Designul cercetării;
CAPITOLUL 1. Ocrotirea şi educația în copilăria timpurie ca obiectiv al politicilor familiale:
1.1. Introducere;
1.2. Delimitări conceptuale:
1.2.1. Ocrotirea şi îngrijirea în copilăria timpurie;
1.2.2. Copilăria timpurie;
1.2.3. Educaţia timpurie a copilului;
1.2.4. Familie defavorizată;
1.2.5. Politica de familie – delimitări conceptuale;
1.3. Perspectiva Uniunii Europene şi a organizaţiilor internaţionale privind politicile familiale:
1.3.1. Perspectiva drepturilor omului şi „fantoma” îndatoririlor;
1.3.2. Politici europene pentru ocrotirea mamei şi a copilului mic;
1.3.3. Organizaţii internaţionale ce susţin şi contribuie la construirea politicilor familiale;
1.4. Rolul studiilor comparative în politicile familiale;
CAPITOLUL 2. Evaluare comparativă a politicior familiale: România – Germania:
2.1. Introducere în politica de familie din Germania de astăzi:
2.1.1. Incursiune în istoria politicilor de familie din Germania;
2.1.2. Politica de familie – context de ţară;
2.1.3. Protecţia mamei şi beneficii pentru părinţi;
2.1.4. Servicii sociale şi centre de îngrijire pentru copilul mic;
2.1.5. Educaţia timpurie în Germania;
2.1.6. Formarea profesioniştilor în educaţie timpurie;
2.1.7. Cercetarea ştiinţifică şi proiecte federale;
2.2. Politica de familie în România:
2.2.1. Introducere;
2.2.2. Repere istorice privind ocrotirea copiilor în România;
2.2.3. Ocrotirea şi educaţia în copilăria timpurie în România;
2.2.4. Organizarea şi funcţionarea instituţiilor pentru îngrijirea copilului sub 3 ani în România;
2.2.5. Repere legislative privind sprijinul familiei pentru creşterea copilului mic;
2.2.6. Personal şi calificare profesională;
2.2.7. Concluzii;
CAPITOLUL 3. Ocrotirea şi educația în copilăria timpurie din perspectiva psiho-sociologică:
3.1. Introducere;
3.2. Naşterea copilului – fenomen medical, psihologic şi social;
3.3. Copilăria timpurie – dragoste, îngrijire şi educaţie;
3.4. Ocrotirea şi educația timpurie din perspectivă sociologică:
3.4.1. Influenţele socio-culturale în devenirea umanului;
3.4.2. Reprezentări sociale – o altă formă de constructivism social;
3.4.3. Simţul comun şi construcţia parentalităţii;
3.4.4. Simţul practic şi habitus ;
3.4.5. Capitalul social: educaţia timpurie – investiţie pe termen lung;
3.5. Maternitatea sau arta de a fi părinte:
3.5.1. Maternitatea timpurie;
3.5.2. Intervenţia timpurie previne excluziunea socială;
CAPITOLUL 4. Metodologia cercetării:
4.1. Introducere;
4.2. Cercetarea-acțiune;
4.3. Cercetarea calitativă;
4.4. Strategia cercetării şi metodele de colectare a datelor:
4.4.1. Eşantionarea:
Eşantionarea în Germania, oraşul Freiburg;
Eşantionarea în România;
4.4.2. Observaţia;
4.4.3. Interviul;
4.4.4. Focus-grup;
4.4.5. Studiul de caz;
4.5. Etica cercetării;
4.6. Fiabilitatea şi validitatea metodelor de cercetare;
CAPITOLUL 5. Demers interpretativ: spre o nouă teorie privind maternitatea:
5.1. Introducere;
5.2. Problema centrală ce susține logica cercetării;
5.3. Problemele identificate de părinți sau dificultăți în construcția parentalității:
5.3.1. Construcţia timpurie a maternităţii;
5.3.2. Respectarea dreptului copilului la părinţi prin construcţia maternităţii;
5.3.3. Respectarea dreptului copilului la părinţi prin „tutori parentali”;
5.4. Dreptul copiilor la familie include dreptul la domiciliu;
5.5. Considerații comparative privind educația parentală şi pregătirea personalului;
5.6. Concluziile generate de experiența de cercetare din Germania şi România;
5.7. Concluziile cercetării (certificate prin cercetare-acţiune) privind asumarea responsabilităţii materne în cadrul familiilor defavorizate;
Concluzii;
Bibliografie;
Anexe
Magdalena Vicovan (n. 1961, Iași) este doctor în sociologie (2012), cadru didactic asociat la Departamentul de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Ca practician în domeniul serviciilor sociale, a coordonat primul proiect-pilot Phare din țară, „Unitatea mamă-copil” Iași (1996), și timp de 23 de ani a coordonat activitatea Centrului maternal Iași. În prezent este manager la Centrul de educație timpurie Dimikids, Iași. A inițiat un schimb de experiență cu Centrul Vera Haus din Frankfurt și a efectuat un stagiu de cercetare privind serviciile sociale pentru copiii mici în Freiburg, Germania, în perioada școlii doctorale. Are numeroase studii publicate în reviste de specialitate, participări la conferințe naționale și internaționale, principalele teme de interes fiind: educația timpurie, solidaritate socială, educație și intervenție timpurie pentru prevenirea abandonului copilului mic, maternitatea sau arta de a fi părinte, servicii sociale pentru copiii de 1-3 ani, protecția mamei minore și construcția parentalității.
