Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul propune analiza factorilor care contribuie la optimizarea comportamentului alimentar și vizează investigarea comportamentului alimentar la adolescenţi şi la adulţii tineri în vederea suprinderii unui tablou complet al vulnerabilităților lor, al diferențelor de gen, al strategiilor de autoreglare, dar și al reprezentărilor despre contextul și universul social al unui act alimentar. Relevantă este întrebarea care a ghidat structurarea acestei cărți: în ce măsură memoria experiențelor alimentare reprezintă un factor determinant pentru comportamentul alimentar?
Cuvânt-înainte;
Introducere;
CAPITOLUL 1. Studiul comportamentului alimentar:
1.1. Stadiul actual al cercetării în domeniul alimentar: între provocări și limite;
1.2. Comportamentul alimentar la adolescenți și adulții tineri;
1.3. Adolescența și tinerețea: stadii de viață vulnerabile în formarea preferințelor, aversiunilor și patternurilor alimentare;
1.4. Diferențe de gen în comportamentul alimentar;
CAPITOLUL II. Autoreglarea ca mecanism general:
2.1. Conceptualizare, definiții, teorii, dimensiuni ale autoreglării;
2.2. Scurtă incursiune în literatura științifică despre autoreglare și strategiile autoreglatorii;
2.3. Autoreglarea comportamentului alimentar: între succes și eșec;
2.4. Factorii determinanți ai autoreglării alimentare;
2.5. Modele, teorii și abordări ale autoreglării alimentare;
2.6. Influențe sociale în autoreglarea alimentară;
2.7. Mecanisme motivaționale de autoreglare a comportamentului alimentar:
2.7.1. Teoria autodeterminării;
2.7.2. Modelul teoretic al concordanței cu sine;
CAPITOLUL III. Memoria și comportamentul alimentar:
3.1. Abordări în studiul memoriei;
3.2. Învățarea ca precursor al memoriei în mecanismul de autoreglare alimentară;
3.3. Memorie, sine și identitate alimentară;
3.4. Relația dintre memorie și comportament alimentar: studiile pe pacienții amnezici;
3.5. Memoria experiențelor alimentare: definiții și delimitări conceptuale;
3.6. Intervenții experimentale și programe de autoreglare alimentară bazate pe memorie;
3.7. Investigarea influenței memoriei asupra comportamentului alimentar: review sistematic;
CAPITOLUL IV. Influența memoriei episodice asupra alegerilor alimentare la tinerii români: o perspectivă interdisciplinară:
4.1. Alegerile alimentare din punct de vedere psihologic;
4.2. Montaje experimentale de analiză a rolului memoriei episodice a experiențelor alimentare asupra reglării comportamentului alimentar în cazul tinerilor români;
CAPITOLUL V. Implementarea unui program de autoreglare alimentară prin mecanisme cognitive și motivaționale la elevii și studenții români. Primii pași către o abordare longitudinală:
5.1. O analiză calitativă a obiectivelor alimentare;
5.2. Testarea modelului concordanței cu sine în contextul obiectivelor alimentare;
5.3. Memoria autobiografică a experiențelor alimentare;
5.4. Program de intervenție bazat pe reactualizarea amintirilor alimentare recente;
CAPITOLUL VI. Concluzii generale:
6.1. Autoreglarea comportamentului alimentar: aplicații în viața de zi cu zi;
6.2. Abordări moderne și integrarea lor în obiceiurile alimentare personale;
Bibliografie;
Andreea-Mirela Mandia (n. 1988, Iași) este doctor în psihologie, absolvind studiile de licență (2010) și masterul Evaluarea, formarea și consilierea psihologică a persona¬lului (2012) în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Univer¬sitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În perioada 2009-2010 a fost bursier Erasmus la Uni¬versitatea Provence Aix-Marseille, Franța. Între 2014 şi 2017 a susținut seminarii de Psihologia educației și Psihologia sănătății la Catedra de Psihologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În calitate de bursier doctoral a publicat articole și studii pe tema reglării comporta¬mentului alimentar la adolescenții și adulții tineri în reviste naționale și internaționale. În prezent, este profesor consilier școlar la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași.
