Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea investighează istoria sinuoasă a conceptului de metafizică, de la filosofii greci până la definitivarea acestui concept în cadrul şcolii lui Wolff, atunci când el a devenit încheiat din punct de vedere formal. Sunt analizate principalele presupoziţii şi obişnuinţe de gândire care constituie „logica” internă a metafizicii. Exact acestea sunt apoi urmărite în cadrul proiectelor de critică a metafizicii, începând cu Kant şi Hegel şi continuând cu filosofiile modernităţii târzii. Cele supuse criticii sunt pozitivităţile, identităţile şi opoziţiile, logica fundamentului şi cea a reprezentării, obsesia sistemului şi a metanaraţiunilor, nihilismul şi falsele certitudini ale subiectului.
I. METAFIZICA, MEREU PROBLEMATICĂ
Precarităţi ale metafizicii tradiţionale
Despre unitatea metafizicii tradiţionale
Câteva cercetări actuale
II. DESPRE CORPUS-ULUI METAFIZICII. SCHIŢĂ GENEALOGICĂ
Aristotel: ontologie, filosofie primă, teologie
Există o metafizică prearistotelică?
Înţelesul platonizant al metafizicii
Dificultăţile aristotelismului
Momentul Thoma d’Aquino: consolidarea ontoteologiei
Suárez şi sistemul metafizicii
Schulmetaphysik în secolul al XVII-lea
Descartes şi proiectul modern al metafizicii
Urmaşii lui Descartes
Schulmetaphysik în secolul al XVIII-lea
III. ARGUMENTE PENTRU UNITATEA METAFIZICII
Subjectum metaphysicae
Constituţia onto-teologică a metafizicii
Constituţia istorică a metafizicii
Conceptul formal al „metafizicii clasice”
IV. METAFIZICA SUB ZODIA CRITICII
Scenarii ale criticii metafizicii
1. Critica naturalistă
2. Critica empiristă
3. Critica pozitivistă
4. Critica logico-nominalistă
5. Critica lingvistică
6. Critica analitică
Kant: metafizică şi critică
Hegel: metafizică şi fenomenologie
1. Avantajele unei simple sistematizări: împărţirea cvadruplă a metafizicii
2. Hegel şi critica metafizicii
3. Şi totuşi, metafizica…
4. Metafizică şi onto-teologie
5. Ce fel de fenomenologie?
Metafizică, modernitate, critică
1. Modernitatea ca proiect unitar
2. Paradoxurile modernităţii
3. Conflictul modernităţilor
4. Supoziţiile metafizice ale modernităţii
V. CRITICA METAFIZICII ÎN MODERNITATEA TÂRZIE
Identitate şi diferenţă
Pozitivităţi şi opoziţii
Critica reprezentării
Sistem şi metanaraţiuni
Fundarea hermeneutică
Istoria fiinţei şi logocentrismul
Turnura hermeneutică a ontologiei
De la „moartea lui Dumnezeu” la „dincolo de fiinţă”
Perspectivismul şi lumea hermeneutică
Critica subiectului
George Bondor este lector la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; doctor în filosofie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2004); bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” (Freiburg, 2006-2007). Director ştiinţific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie practică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru al Societăţii Române de Fenomenologie;
editor al revistei "Meta: Research in Hermeneutics,
Phenomenology, and Practical Philosophy"; coordonator al colecţiei Sophia, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Susţine cursuri de filosofie contemporană, fenomenologie şi hermeneutică. Cărţi publicate: Dansul măştilor. Nietzsche şi filozofia interpretării (Humanitas, 2008; premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române); Locul metafizic
al străinului (împreună cu Ştefan Afloroaei şi Corneliu Bîlbă), 2003.
