Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Sophia /

Hermeneutică şi discontinuitate. Studii de arheologie discursivă

Corneliu D. Bîlbă

stoc epuizat

Data apariției: 15.03.2012

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-973-703-724-4

Nr. pagini: 392

Format: 13 x 20 cm.

--- LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul analizează câteva aspecte ale teoriei discontinuității în istoria ideilor, punând accent pe arheologia cunoaşterii, metodă propusă de Michel Foucault. Sunt prezentate mai întâi câteva momente importante ale disputei continuitate vs. discontinuitate în gândirea modernă: Bacon, Hegel, Marx (Althusser), apoi este analizată metoda analizei discursului la Foucault. Se ridică întrebarea dacă arheologia cunoaşterii ar putea fi aplicată la analiza unei "culturi de interval", şi sunt investigate câteva texte care se prezintă ca arheologii ale culturii de interval (S. Afloroaei, S. Alexandrescu) sau ale culturii europene (C. Noica). În cele din urmă este analizat un "caz" de situare în interval: D. Cantemir și exegeza operei sale Divanul și se arată că arheologia foucaldiană este îndreptățită să denunțe postulatul continuității. În același timp, sunt dezvăluite cîteva dintre limitele acestei metode. Arheologia cunoaşterii este o formă de istoriografie neconvenţională care se sprijină pe postulatul discontinuităţii, pe respingerea metodei hermeneutice şi pe o teorie a discursului formulată în limbajul anarhismului epistemologic. Foucault a folosit această metodă pentru a deconstrui „istoria dialectică” pe care a acuzat-o că operează cu false continuităţi şi că maschează rupturile, excluderile şi uzurpările prin care s-a constituit raţionalitatea occidentală. Arheologia discursului pune în lumină o topologie a fenomenelor marginale şi a cunoaşterilor de interval care subminează conceptele continuităţii, atât în constituirea unui patrimoniu cultural cât şi în consolidarea unei tradiţii de interpretare. Confruntarea arheologiei cu datele unei culturi de interval, propusă în acest volum, ne arată în ce măsură a fost îndreptăţit Foucault să suspecteze mitologia istoriei dialectice, dar ne dezvăluie, în același timp, câteva limite ale arheologiei discursului.

Figuri ale revoluţiei în cunoaştere, Hermeneutica arheologică a culturii de interval, "Divanul" lui Cantemir. O arheologie a exegezei mistificatoare etc.

Corneliu Bîlbă este lector la Facultatea de Filosofie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. A obţinut tilul de doctor în filosofie la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" şi la Universitatea Lille 3, cu o teză despre critica reprezentării la Michel Foucault. A fost bursier al Guvernului Francez și al Agence Universitaire de la Francophonie, și visiting profesor la Maison des Sciences de l'Homme.