Descriere
Sumar
Despre autori
Această lucrare îşi propune să arăte că John Dewey este un remarcabil filosof al limbajului, care a spus lucruri esenţiale nu doar despre limbaj sau comunicare în general, ci mai cu seamă despre sens (meaning), pe care a căutat să îl cerceteze (alături şi de alte aspecte) în totalitatea manifestărilor sale. Mai mult decât atât – în strânsă legătură cu problematica sensului –, autorul şi-a propus să demonstreze că teoria logică a lui John Dewey, văzută ca „teorie a investigaţiei” (theory of inquiry), reprezintă, în acelaşi timp, o hermeneutică sui generis, care, la rândul ei, poate constitui fundamentul sau punctul de plecare pentru realizarea unui proiect hermeneutic mai cuprinzător.
Notă preliminară;
Capitolul I. Introducere:
1. Scurtă caracterizare a filosofiei lui John Dewey. Evoluţie şi impact;
2. Despre receptarea românească a filosofiei lui John Dewey;
3. Intenţiile, cadrul de referinţă şi justificarea demersului;
Capitolul II. John Dewey despre limbaj în general:
1. Evaluarea limbajului în istoria filosofiei;
2. Naturalismul cultural al lui John Dewey:
2.1. De la absolutism la experimentalism;
2.2. Moralitatea conferită de limbaj;
2.3. Miracolul limbajului;
3. Obiectivitatea obţinută prin comunicare:
3.1. Alteritate şi creativitate în limbaj;
3.2. Despre necesitatea exprimării (libere) în ştiinţă;
Capitolul III. John Dewey despre sens:
1. Concepţia evoluţionistă a lui Dewey referitoare la sens;
2. Tipuri de meaning în filosofia lui Dewey;
2.1. Un „ocean de sensuri”;
2.2. Despre ambiguitatea termenului meaning;
2.3. Necesitatea unei interpretări unitare;
2.4. Termeni deweyeni pentru diviziuni ale meaning-ului;
3. Despre sense şi experience la Dewey:
3.1. Sensul în funcţie de genurile discursive aristotelice (după Coşeriu);
3.2. Grade ale sense-ului (după Dewey);
3.3. Definirea sense-ului;
3.4. Experienţă;
4. Alte distincţii şi precizări suplimentare:
4.1. Tipuri de semne şi tipuri de relaţii;
4.2. Desemnare vs denotaţie;
Capitolul IV. Logica lui John Dewey ca teorie a investigaţiei:
1. Câteva caracterizări ale logicii deweyene;
2. Concepte fundamentale ale teoriei investigaţiei:
2.1. Investigaţie;
2.2. Situaţie;
2.3. Simţ comun vs ştiinţă;
2.4. Asertibilitate garantată;
2.5. Configuraţia unei investigaţii;
2.6. Judecată;
3. Contribuţia lui Dewey la clasificarea propoziţiilor logice:
3.1. Propoziţii existenţiale vs propoziţii conceptuale;
3.2. Propoziţii universale vs propoziţii generice;
3.3. Distincţii suplimentare;
4. De la propoziţii la judecată;
5. Deschideri ale teoriei logice deweyene către hermeneutică:
5.1. Un caz asemănător: Logica lui Collingwood;
5.2. O analogie baconiană influentă;
5.3. Ipoteza lui Emmanuel Mesthene;
Capitolul V. Pentru o hermeneutică integrală:
1. Câteva argumente;
2. De la hermeneutica universală la o hermeneutică integrală
2.1. De la hermeneuein şi hermeneia la hermeneutică;
2.2. Definiţii (şi direcţii) ale hermeneuticii;
2.3. Excursus: O piatră şi trei hermeneutici;
2.4. Hermeneutica universală ca anticipare a hermeneuticii integrale;
3. Despre confirmarea sensului:
3.1. Un caz celebru: reconstituirea doctrinei lui Socrate;
3.2. O confirmare venind dinspre Socrate?;
3.3. De la Platon la Sadoveanu;
3.4. Investigaţie şi confirmare;
3.5. Excursus: Cele trei hermeneutici conjugate;
3.6. O aplicaţie a hermeneuticii integrale;
4. O sinteză;
Concluzii;
Bibliografie generală;
Anexă. Citatele din John Dewey în original;
Index nominum
Cristinel Munteanu (n. 1979, Tecuci) este doctor în filologie (magna cum laude) şi doctor în filosofie (summa cum laude); este conferențiar universitar doctor la Universitatea „Danubius” din Galați. A publicat, ca autor, Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale (2007), Lingvistica integrală coşeriană. Teorie, aplicaţii şi interviuri (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2012), Frazeologie românească. Formare şi funcţionare (2013), Tradition and Innovation in Language and Linguistics. A Coserian Perspective (2017); ca editor, Discursul repetat între alteritate şi creativitate (2008), Tobias Peucer, De relationibus novellis / Despre relatările jurnalistice (2008), B. P. Hasdeu, Studii de ştiinţa limbii (2013); ca traducător, Eugeniu Coşeriu, Horst Geckeler, Orientări în semantica structurală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2016); este, de asemenea, autorul a peste 150 de articole. Domenii de interes: filosofia limbajului, teoria limbii, semantică, frazeologie, lingvistica textului.