Descriere
Sumar
Despre autori
Subiectele textelor reunite în acest volum au constituit obiectul prezentărilor academice cu ocazia Colocviului național Ordine și libertate. De la metafizică la politică, desfășurat sub egida Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în data de 8 mai 2019. Aspectele subliniate pe parcursul colocviului în marginea conceptelor de ordine și libertate au deschis câmpul reflecției și au ocazionat, în mod fericit, articolele din prezentul volum, care contribuie, fiecare pe un anumit palier, la formularea următoarei teze generale: așa cum o dovedește filosofia moral-politică, libertatea teoretizată de sistemele metafizice a generat (ca o fatalitate sau ca o viclenie a istoriei) libertatea politică, iar proliferarea de norme jurisprudențiale și de practici sociale a extins aplicarea conceptului politic de libertate la cele mai nesemnificative aspecte ale vieții cotidiene și a generat dileme inevitabile și (uneori) insolubile.
Introducere;
Ștefan Afloroaei, Credința în ordine și experiența orientării de sine;
Ionuț Bârliba, Libertate, conformism și societate de consum;
Bogdan Olaru, Sunt obligațiile speciale sursa unor constrângeri nerezonabile la adresa moralității?;
Călin Ciobotari, O dezvrăjire: arta timpului meu;
Diana Mărgărit, (Dez)ordine și (ne)supunere civică în România;
Viorel Țuțui, Relația dintre ordine și libertate în viziunea lui John Locke;
Bogdan Constantin Mihăilescu, Liberalismul astăzi - șanse și neșanse;
Tudor-Ștefan Rotaru, De la βούλομαι la δοκέω: autonomia ca libertate ordonată în medicina Dialogurilor platoniciene;
Cosmin-Florentin Spaschi, Religie și libertate. Dimensiunea subiectivă a puterii în studiile lui Ioan Petru Culianu;
Florin Crîșmăreanu, Ordinea cerului și libertatea umană. Imixtiuni și delimitări;
Florina Rodica Hariga, Transgresarea ordinii naturii și libertatea umană în cazul primei alegeri morale conform voluntarismului de factură augustiniană. Studiu de caz: „Geneza”;
Cristian Moisuc, Ordine sau omnipotență? O distincție scolastică în școala post-carteziană.
Cristian Moisuc (n. 1980, Iași) este doctor în filosofie (Université de Caen
Basse-Normandie și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) cu o teză în cotutelă
internaţională (2011) consacrată lui Nicolas Malebranche. Între anii
2011 și 2013 a fost cercetător post-doctoral al Universităţii „Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca. În prezent, este lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din
Iași. Membru în cadrul unor echipe știinţifice a mai multe granturi de
cercetare finanţate de UEFISCDI, a publicat volumele Métaphysique et
théologie chez Nicolas Malebranche. Proximité, éloignement,
occasionalisme, cu o prefaţă de Vincent Carraud (2015); Tradition et
discontinuité. Etudes de philosophie post-cartésienne (2016); Tensiuni ale
dreptății. Subiectivitate și normativitate (2016); Natură și ierarhie. Metamorfoze și (dis)continuități (editor, împreună cu Florin Crîşmăreanu, 2020). Domeniile sale de interes sunt cartezianismul și post-cartezianismul, teologia patristică și scolastică timpurie, fenomenologia franceză, filosofia moral-politică.
Viorel Ţuţui (n. 1979) deţine titlul de doctor în filosofie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) din anul 2009, cu o teză despre problema apriorismului în epistemologia contemporană. În prezent, este lector la Departamentul de Științele Comunicării și Relații Publice al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru al Seminarului de Logică Discursivă, Teoria Argumentării şi Retorică. Membru în cadrul mai multor proiecte de cercetare academică finanțate de UEFISCDI și de Uniunea Europeană în perioada 2010-2020, a publicat volumul Apriorismul contemporan – dezbateri epistemologice (2011), precum și numeroase articole de epistemologie, filosofie social-politică, teoria comunicării, dreptul comunicării. Domenii de interes: epistemologie, logică, teoria argumentării, etică, filosofie social-politică, deontologia și legislația comunicării publice.
