Convergenţă şi divergenţă în procesul integrării economice europene

Iulia Andreea Bucur

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea tratează problematica convergenţei regionale, a relaţiei dintre convergenţa nominală şi cea reală şi a divergenţelor manifestate în cadrul procesului de integrare economică europeană. În acest sens, sunt abordate aspecte legate de analiza convergenţei şi divergenţei economice, atât la nivelul statelor membre, cât şi al regiunilor Uniunii Europene, pornind de la principalele teorii şi modele de analiză privind caracterul convergent sau divergent în modelul european de integrare, continuând cu estimările empirice asupra stadiului de realizare al convergenţei nominale şi gradului de realizare şi intensităţii convergenţei reale, precum şi cu analiza interdependenţei dintre cele două procese, cu identificarea modalităţilor de reducere a divergenţei economice şi de îmbunătăţire a perspectivelor de convergenţă şi finalizând cu analiza gradului de convergenţă a economiei româneşti cu cea a Uniunii Europene.

Capitolul 1 CONVERGENŢĂ ŞI DIVERGENŢĂ ECONOMICĂ – PRINCIPALELE TEORII ŞI MODELE DE ANALIZĂ 1.1. Contribuţii în abordarea metodologică privind convergenţa în creşterea economică regională 1.1.1. Modelul neoclasic Solow-Swan – reper fundamental al teoriei creşterii economice 1.1.1.1. Creşterea economică şi influenţa factorilor determinanţi în modelul Solow-Swan 1.1.1.2. Convergenţa absolută şi convergenţa condiţională în modelul Solow-Swan 1.1.1.3. Insuficienţe ale modelului neoclasic de creştere economică 1.1.2. Convergenţa în modelele creşterii economice endogene 1.1.2.1. Creşterea economică dincolo de modelul neoclasic 1.1.2.2. Modelul Mankiw-Romer-Weil. Convergenţa beta şi convergenţa sigma 1.1.2.3. Rolul capitalului uman asupra creşterii economice endogene 1.1.3. Modele de creştere economică axate pe cererea exterioară a regiunii 1.1.4. Ipoteza Williamson 1.2. Modele ale divergenţei economice 1.2.1. Fenomenul disparităţilor de dezvoltare regionale 1.2.2. Noua Geografie Economică 1.2.2.1. Modelul centru-periferie a lui Krugman 1.2.2.2. Modelul vertical al lui Krugman şi Venables 1.3. Consideraţii asupra viitoarelor abordări metodologice ale creşterii economice convergente 1.3.1. Microanaliza şi eterogenitatea firmelor în modelele de creştere economică 1.3.2. Rolul producţiei de cunoştinţe în creşterea economică regională Capitolul 2 CONVERGENŢA NOMINALĂ LA NIVELUL UE – CONDIŢIE NECESARĂ DAR INSUFICIENTĂ 2.1. Exigenţele îndeplinirii convergenţei nominale 2.2. Evaluarea convergenţei nominale în contextul extinderii zonei euro.... 2.2.1. Modelul „flexibil” irlandez şi modelul „rigid” grecesc ale convergenţei către euro 2.2.2. Experienţele statelor membre privind aderarea la UEM 2.2.3. Scenarii de intrare a Marii Britanii în zona euro 2.3. Aspecte critice ale criteriilor de convergenţă nominală 2.4. Estimarea gradului de îndeplinire a convergenţei nominale. Cazul statelor membre evaluate în 2010 şi în 2012 Capitolul 3 CONVERGENŢA REALĂ LA NIVELUL UE – TEORII ŞI EVALUĂRI EMPIRICE 3.1. Aspecte metodologice privind evaluarea convergenţei economice reale 3.1.1. Evoluţii în abordarea metodologică a convergenţei reale 3.1.2. Indicatori şi metode de măsurare a stadiului de realizare a convergenţei reale 3.1.2.1. Indicatorii tendinţei centrale şi convergenţa 3.1.2.2. Indicatorii împrăştierii şi convergenţa sigma 3.1.2.3. Indicatorii concentrării şi analiza convergenţei 3.1.2.4. Indicele Theil şi evaluarea inegalităţii 3.1.2.5. Gradul de polarizare şi evaluarea convergenţei 3.1.3. Indicatori şi metode de apreciere a intensităţii procesului de realizare a convergenţei reale 3.1.3.1. Analiza de regresie şi convergenţa beta 3.1.3.2. Indicii de creştere economică şi realizarea convergenţei 3.2. Analiza convergenţei economice reale la nivelul statelor membre ale UE 3.2.1. Evaluarea stadiului de realizare a convergenţei reale 3.2.2. Aprecieri privind intensitatea procesului convergenţei reale 3.3. Analiza convergenţei economice reale la nivelul regiunilor NUTS 2 ale UE 3.3.1. Evaluarea stadiului de realizare a convergenţei reale 3.3.2. Aprecieri privind intensitatea procesului convergenţei reale Capitolul 4 COMPLEMENTARITATEA PROCESELOR DE CONVERGENŢĂ NOMINALĂ ŞI REALĂ ÎN MODELUL EUROPEAN DE INTEGRARE ECONOMICĂ 4.1. Efectele convergenţei nominale asupra convergenţei reale 4.2. Efectele convergenţei reale asupra convergenţei nominale Capitolul 5 MODALITĂŢI DE REDUCERE A DIVERGENŢEI ECONOMICE ŞI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PERSPECTIVELOR DE CONVERGENŢĂ ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE 5.1. Particularităţi în cercetarea disparităţilor regionale în UE 5.1.1. Determinanţi ai divergenţei economice la nivel european 5.1.2. Dimensiunea urbană şi disparităţile regionale 5.1.3. Instrumente ale creşterii economice şi ameliorării disparităţilor regionale 5.1.3.1. Inovaţia – fundament al creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii 5.1.3.2. Rolul infrastructurii în dezvoltarea economică 5.1.3.3. Capacitatea instituţională 5.2. Coeziunea – „mâna vizibilă” în sprijinul convergenţei economice 5.2.1. Rolul şi obiectivele principale ale politicii de coeziune 5.2.2. Tendinţe ale impactului politicii de coeziune asupra dezvoltării economice regionale Capitolul 6 CONVERGENŢĂ ŞI DIVERGENŢĂ ÎN DRUMUL SPRE INTEGRAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI – INVESTIGAŢII EMPIRICE 6.1. Evoluţii ale situaţiei economice din România. Abordare din perspectiva aderării la UE şi a crizei economice mondiale 6.2. Evaluarea convergenţei nominale a României în drumul spre UEM 6.2.1. Tendinţe ale stabilităţii preţurilor şi principalii factori de influenţă 6.2.2. Poziţia bugetară publică a României 6.2.3. Evoluţiile ratei dobânzii pe termen lung 6.2.4. Tendinţe privind evoluţia cursului de schimb după aderarea României la UE şi factorii de influenţă 6.3. Analiza convergenţei reale a României – investigaţii empirice 6.3.1. Progrese privind convergenţa reală a economiei româneşti 6.3.2. Convergenţă sau divergenţă în dezvoltarea regională ? 6.4. Tensiunea dintre convergenţa nominală şi convergenţa reală 6.4.1. Fundamente teoretice ale modelului Balassa-Samuelson 6.4.2. Constatări empirice privind efectul Balassa-Samuelson pentru România 6.5. Consideraţii privind avantajele şi dezavantajele adoptării euro de către România

Iulia Andreea Bucur este asistent universitar doctor la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Ştiinţe Economice, Catedra de Contabilitate, Audit şi Analiză Economico-Financiară”. A obţinut titlul de doctor în Economie (2012, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi). Cărţi publicate: "Finanţe publice. Sinteze teoretice. Aplicaţii practice şi teste grilă" (2011, coautor), "Didactica disciplinelor economice" (2008, coautor).