Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de față reprezintă o sinteză a cercetărilor realizate în cadrul proiectului ReGrowEU – Advancing ground-breaking research in regional growth and development theories, through a resilience approach: towards a convergent, balanced and sustainable European Union, proiect dezvoltat în cadrul Progamului 4: Cercetare fundamentală și de frontieră al Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), finanțat de către Guvernul României, prin instrumentul „Proiecte complexe de cercetare de frontieră (PCCF)”, ca rezultat al competiției 2017/2018. Proiectul a fost implementat în cadrul Centrului de Studii Europene al Facultății de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu Centrul de Cercetări pentru Prognoză Macroeconomică și Regională (PROMAR), Academia de Studii Economice București (ASE), și Centrul pentru Studiul Bunei Guvernări din cadrul Departamentului de Administrație și Management Public, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).
În ansamblu, lucrarea de față aprofundează cercetările în domeniul rezilienței și contribuie la depășirea unor limite conceptuale și metodologice în studiul rezilienței în conexiune cu creșterea și convergența regională, printr-o înțelegere sistemică nouă, integrând cinci dimensiuni: economică, socială/individuală, instituțională, de mediu și geopolitică. Rezultatele incluse în monografie, împreună cu o amplă bază de date și cu Atlasul European al Rezilienței (The European Atlas of Resilience), lucrare publicată de asemenea ca rezultat al proiectului în colecția „Studii Europene” a Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sunt accesibile în cadrul Observatorului ReGrowEU (http://regroweu.uaic.ro/) și pot oferi un suport pentru politici, precum și pentru dezvoltarea de noi cercetări în domeniu.
This work was supported by a grant of Ministry of Research and Innovation, CNCS – UEFISCDI, project number PN-III-P4-ID-PCCF-2016-0166, within PNCDI III project ReGrowEU – Advancing ground-breaking research in regional growth and develop¬ment theories, through a resilience approach: towards a convergent, balanced and sustainable European Union.
Cuvânt înainte;
Introducere: ReGrowEU. Contribuții teoretice și empirice la dezvoltarea abordărilor
bazate pe reziliență în studiile regionale;
I. Reziliență și dezvoltare regională: cadru conceptual și metodologic de analiză:
I.1. Reziliență, șocuri, stresori, driveri: dezvoltări conceptuale și relevanță în contextul
dinamicii economiei și politicilor europene:
I.1.1. Conceptul de reziliență: o perspectivă multidisciplinară;
I.1.2. Tipuri de șocuri și stresori;
I.1.3. Driverii rezilienței;
I.1.4. Reziliență și modele de creștere regională;
I.2. Noi abordări multidisciplinare în studiul rezilienței: performanță vs. Capacitate:
I.2.1. Măsurarea rezilienței. Performanță vs. capacitate;
I.2.2. Cadrul conceptual și reperele metodologice ReGrowEU;
II. Performanța rezilienței: o perspectivă multidisciplinară și multinivel asupra
economiei europene:
II.1. Modelul de analiză: elaborarea indicelui de reziliență (performanța sistemelor la
șocuri) :
II.1.1. Analiza indicatorilor și delimitarea perioadelor de rezistență și recuperare;
II.1.2. Estimarea trendurilor corespunzătoare perioadelor de rezistență și recuperare
și normalizarea datelor;
II.1.3. Calculul ponderilor și agregarea indicilor;
II.1.4. Definirea categoriilor în funcție de intensitatea rezilienței;
II.1.5. Limite ale analizei;
II.2. Elaborarea indicelui agregat al rezilienței:
II.2.1. Descrierea indicatorilor utilizați și a metodologiei;
II.2.2. Descrierea rezultatelor;
II.3. Reziliența economică:
II.3.1. Reziliența mediului de afaceri;
II.3.2. Reziliența sistemului financiar-bancar;
II.3.3. Reziliența pieței muncii;
II.3.4. Reziliența macroeconomică;
II.4. Mediu și reziliența capitalului teritorial;
II.5. Dimensiunea instituțională a rezilienței:
II.5.1. Importanța componentei instituționale în măsurarea capacității de reziliență a
unui stat (NUTS0) sau a unei regiuni (NUTS2) ;
II.5.2. Dimensiunile sub-indexului;
II.5.3. Specificitatea datelor de natură instituțională;
II.5.4. Demersul metodologic;
II.5.5. Sinteza rezultatelor din perspectiva rezistenței și recuperării;
II.5.6. Observații finale;
II.6. Reziliența societală;
II.7. Reziliența sistemului democratic;
III. Capacitatea de reziliență a economiei europene:
III.1. Modelul de analiză. Elaborarea indicelui capacității de reziliență;
III.2. Determinanții capacității de reziliență;
III.3. O nouă perspectivă asupra convergenței economice în UE la nivel NUTS2:
influența capacității de reziliență;
IV. Reziliență societală multi-disciplinară, multi-nivel și multi-actor:
cazul României:
IV.1. Percepții asupra rezilienței la nivel individual:
IV.1.1. Perspectivă și metodă;
IV.1.2. Reziliența individuală. Studiu de caz la nivel național;
IV.1.3. Reziliența individuală în contextul crizei pandemice COVID-19.
Studiu de caz la nivelul zonei metropolitane Cluj;
IV.2. Reziliența din perspectiva mediului de afaceri;
IV.3. Organizațiile non-guvernamentale;
IV.4. O perspectivă de gen: percepții ale femeilor manageri asupra rezilienței;
IV.5. Percepții ale mediului academic;
IV.6. Decidenții politici și perspectiva asupra rezilienței;
V. Concluzii. Transpunerea în politici a abordărilor bazate pe reziliență:
V.1. Politici de stabilitate macroeconomică;
V.2. Politica europeană de coeziune;
V.3. Politici de dezvoltare regională în România;
Referințe:
Anexe;
Lista figurilor;
Lista tabelelor
Peter Nijkamp este cercetător la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România (Centrul de Studii Europene, Facultatea de Drept), profesor invitat la Open Universiteit, Heerlen (Olanda) și vicepreședinte al Academiei Regionale de Știință (Regional Science Academy, https://www.regionalscienceacademy.org/site/). Peter Nijkamp este unul dintre cei mai importanți cercetători în știința regională, cu peste 400 de articole publicate, editor a numeroase cărți de referință, editor și membru în boardurile editoriale ale unora dintre cele mai relevante jurnale în domeniu. Este citat în top-25 al celor mai influenți economiști la nivel mondial, conform listei RePec. În 1996, a primit cel mai prestigios premiu științific din Olanda, premiul Spinoza, a fost distins cu Founder’s Medal 2004 a Regional Science Association International (RSAI), cel mai înalt premiu științific internațional din zona științei regionale, și a primit recent prestigiosul premiu Roger Stough pentru excelență în promovarea tinerilor cercetători în studii regionale. În perioada 2018-2021, Peter Nijkmap a coordonat în cadrul Centrului de Studii Europene al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași proiectul de cercetare Advancing ground-breaking research in regional growth and development theories, through a resilience approach: towards a convergent, balanced and sustainable European Union, unul dintre cele mai ambițioase și de succes proiecte de cercetare finanțate de Guvernul României în domeniul științelor regionale.
Gabriela Carmen Pascariu este profesor titular în Economie și Politici Europene la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor), România. Este director al Centrului de Studii Europene, profesor Jean Monnet și expert Team Europe, având peste 30 de ani de experiență în domeniu. A publicat numeroase lucrări, cărți și capitole de carte, este editor al Eastern Journal of European Studies, editor regional al Regional Science Policy & Practice (RSPP), a coordonat sau a participat ca membru în numeroase echipe de proiecte de cercetare/dezvoltare naționale și internaționale, este membru evaluator pentru diferite organizații (European Commission, H2020-EIC-SMEINST; F.R.S.-FNRS Fonds de la Recherche Scientifique Belgium; Agence Universitaire de la Francophonie, AUF). Domeniile de interes pentru cercetare sunt: economia integrării, dezvoltarea regională și politica europeană de coeziune, reziliența și dezvoltarea regională, turismul și dezvoltarea durabilă, Politica europeană de vecinătate și cooperarea transfrontalieră. A primit în 2018 distincția „Cea mai bună carte din domeniul economie” acordată de Asociația Facultăților de Economie din România (AFER).
Daniela-Luminița Constantin este profesor de economie și politică regională la Academia de Studii Economice din București și director al Centrului de Cercetări pentru Prognoză Macroeconomică şi Regională din această universitate. Este președintele Asociației Române de Știinţe Regionale, membru al Consiliului European Regional Science Association si Councilor-at-Large al Consiliului Regional Science Association International. A desfășurat mai multe stagii de cercetare în strainătate în calitate de Fulbright Senior Scholar (două stagii – la University of Illinois at Urbana-Champaign, în 1998 şi la George Mason University, în 2014-2015), DAAD Research Scholar (German Academic Exchange Service – şase stagii, începând cu 1993, la universităţile din Karlsruhe, Freiburg şi Heidelberg), TEMPUS Scholar la University of Reading, UK și la Free University of Amsterdam, bursier al Academiei Române la Vienna University of Economics şi altele. Este autor sau coautor a numeroase cărţi şi articole publicate în edituri şi reviste de prestigiu din România şi din străinătate şi a coordonat/coordonează proiecte importante de cercetare: internaţionale, finanțate de Comisia Europeană (Horizon 2020, FP7, ESPON, SEE Cooperation ş.a.), World Bank, Global Development Network-CERGE, International Human Development Programme; naţionale – PN III, PN II, CNCSIS etc. În anul 2020 a fost aleasă membru al Academia Europaea. Interesul său ştiinţific se concentrează asupra unor domenii precum analiza politicii regionale, convergenţa şi competitivitatea regională, asistenţa structurală din partea UE, rezilienţa regională şi urbană, oraşele inteligente, clusterele regionale, migraţia ş.a.
Bogdana Neamțu este conferențiar universitar doctor și director al Departamentului de Administrație și Management Public al Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România. Este co-director, împreună cu Dacian Dragoș, al Centrului pentru Studiul Bunei Guvernări, o unitate de cercetare care abordează, din perspectivă comparată, teme precum dezvoltarea durabilă și reziliența în diferite politici publice, transparența în activitatea sectorului public, europenizarea dreptului administrativ în România. Bogdana Neamțu se axează în cercetarea sa pe modul în care dezvoltarea durabilă poate fi inclusă în cadrul unor domenii precum achizițiile publice și dezvoltarea urbană locală și regională, cu accent pe managementul dispersiei urbane. Este membru în comitetul editorial al Revistei Transilvane de Științe Administrative, singurul jurnal din România indexat Web of Science în domeniul științelor administrative. Este, de asemenea, recenzor pentru numeroase jurnale naționale și internaționale în domeniul științelor administrative și al dezvoltării urbane locale și regionale. În prezent este membru și WP leader în cadrul proiectului internațional Marie Curie pentru doctoranzi cu titlul SAPIENS, care se ocupă de integrarea considerentelor de dezvoltare durabilă în achizițiile publice.
