Descriere
Sumar
Despre autori
Traducere de Miruna Andriescu.
Sistemul politic al Uniunii Europene propune un mod inovator de a analiza, de a studia şi de a preda politica Uniunii Europene. Începând cu observaţia că Uniunea Europeană posedă acum multe dintre atributele sistemelor politice moderne, Hix şi Høyland argumentează că, pentru a înţelege cum funcţionează UE, ar trebui să folosim teoriile generale ale ştiinţelor politice. Pentru fiecare dintre principalele procese din sistemul politic al UE – politica executivă, legislativă şi juridică, opinia publică, grupurile de interese şi democraţia, precum şi politica reglementativă, fiscală şi externă – lucrarea prezintă principalele instrumente ale ştiinţelor politice, analizează teoriile relevante şi aplică informaţiile în cadrul unor analize descriptive detaliate.
Capitolul 1. Introducere: Explicarea sistemului politic al Uniunii Europene:
Structura instituţională şi politică a Uniunii Europene;
Ce este Uniunea Europeană? Un sistem politic, dar nu un stat;
Două teorii ale politicii Uniunii Europene;
Structura acestei cărţi.
Partea I. Guvernarea. Capitolul II.
Politica executive:
Teoriile politicilor executive;
Statele membre: Puterea executivă, delegarea şi capacităţile de acţiune:
Delegarea şi conferinţele interguvernamentale;
Autoritatea politică şi delegarea;
Transpunerea legislaţiei UE;
Guvernarea de către Comisie:
Un cabinet: executivul principal al UE;
Comitologia: interfaţa structurii executive duale a UE;
Responsabilitatea administrativă: evaluarea şi transparenţa parlamentară;
Responsabilitatea politică: alegerea şi demiterea membrilor Comisiei;
Concluzii: Politica unui sistem executiv dual;
Capitolul 3. Politica legislative:
Teoriile coaliţiilor şi organizării legislative;
Evoluţia sistemului legislativ al UE;
Politici legislative în Parlamentul European:
Membrii Parlamentului: agenţi cu dublu rol;
Organizarea agendei de lucru: lideri, partide şi comitete;
Formarea coaliţiilor;
Politici legislative în Consiliu:
Organizarea agendei: preşedinţia, Consilii de sector şi comitete;
Politici de votare şi coalizare în Consiliu;
Politica bicamerală în UE;
Concluzie: Politica bicamerală în UE;
Capitolul 4. Politica judiciară:
Teorii politice privind constituţiile şi instanţele;
Sistemul juridic al UE şi Curtea Europeană de Justiţie:
Alcătuirea şi funcţionarea CJUE;
Competenţele juridice ale Curţii Europene de Justiţie;
Constituţionalizarea UE:
Efectul direct: legislaţia UE ca lege a ţării, pentru cetăţenii ţărilor;
Supremaţie: legislaţia UE, legislaţia supremă a statelor;
Integrarea prin lege şi prin constituţionalism economic;
Proprietăţi cu regim de stat: suveranitatea externă şi constrângerea internă;
Kompetenz-Kompetenz: controlul judiciar al conflictelor la nivel de competenţe;
Pătrunderea legislaţiei UE în sistemele juridice naţionale;
Nivelul cantitativ: folosirea de către instanţele naţionale a hotărârilor preliminare ale CJUE;
Nivelul calitativ: acceptarea de către instanţele naţionale a sistemului legal al UE;
Explicarea politicii juridice a UE: Este CJUE un agent dezertor?;
Concepţia formalismului legal: eroul integrării europene;
Interguvernamentalismul: CJUE ca agent al statelor membre;
Politica supranaţională: CJUE ca actant independent, dar constrâns
Concluzie: O Constituţie europeană?;
Partea a doua. Aspecte politice.
Capitolul 5. Opinia publică:
Teorii ale bazelor sociale ale politicii;
Sfârşitul consensului permisiv;
Explicarea susţinerii acordate UE la nivel national;
Explicarea susţinerii acordate UE la nivel individual;
Contextul politic contează: rolul ideologiei, al partidelor şi al mass-media;
Concluzii: de la consens la conflict?;
Capitolul 6. Democraţie, partide şi alegeri:
Democraţie: Alegerea partidelor, a liderilor şi a politicilor;
Dezbaterea privind „deficitul de democraţie”;
Partidele: concurenţă şi organizare:
Partidele naţionale şi Europa;
Partidele la nivel european;
Alegeri: Alegerile europarlamentare şi referendumurile UE:
Alegerile europarlamentare: competiţii naţionale sau europene?;
Referendumurile privind apartenenţa la UE şi reformele tratatului;
Concluzie: Politică democratică în UE?;
Capitolul 7. Reprezentarea intereselor:
Teorii privind politica grupurilor de interese;
Lobby în Europa: grupurile de interese şi elaborarea politicilor UE:
Interese de afaceri: firmele mari ca actanţi politici;
Puterea compensatorie: interese publice, mişcări sociale şi uniuni sindicale;
Interesele teritoriale: fundamentul guvernării pe mai multe niveluri;
Explicarea modelelor reprezentării intereselor;
Cererea de acces: efectele globalizării şi integrarea europeană;
Disponibilitatea accesului: expertiza şi informarea înseamnă putere legislative;
Concluzie: Interese competitive, într-un mediu echitabil;
Partea a treia. Politici.
Capitolul 8. Reglementarea pieţei unice:
Teoriile reglementării;
Dereglementarea: Integrarea şi liberalizarea pieţei:
Programul pieţei unice;
Politici de concurenţă;
Integrarea serviciilor;
Metoda deschisă de coordonare;
Re-reglementarea: Standarde commune:
Politicile de mediu;
Politici sociale;
Explicarea politicilor de reglementare ale UE:
Preferinţele naţionale şi negocierile pentru stabilirea politicilor de reglementare ale UE;
Politici supranaţionale: interese, antreprenoriate şi preferinţe;
Concluzie: Predominant câştigători, dar şi unii învinşi;
Capitolul 9. Politici fiscale şi de cheltuieli:
Teorii privind cheltuielile publice şi redistribuirea veniturilor;
Bugetul Uniunii Europene:
Venituri şi cheltuieli:
Procedura anuală a bugetului: puterea „portofelului”;
Politica Agricolă Comună:
Implementarea şi reformarea PAC;
Elaborarea politicilor agricole: „triunghiul de fier” poate fi distrus?;
Politica de coeziune:
Operarea politicii;
Impactul: o politică privind oferta care are implicaţii incerte cu efect convergent;
Elaborarea politicii de coeziune: Comisia, guvernele şi regiunile;
Alte politici interne:
Cercetarea;
Alte politici interne;
Explicarea politicilor fiscale ale UE:
Negocierile interguvernamentale: calculele cost-beneficiu la nivel national;
Politici supranaţionale: interese private, antreprenoriat politic şi reguli instituţionale;
Concluzie: un ansamblu de negocieri redistributive;
Capitolul 10. Uniunea Economică şi Monetară:
Economia politică a Uniunii Monetare;
Evoluţia Uniunii Economice şi Monetare în Europa:
Raportul Delors;
Elaborarea Tratatului de la Maastricht;
Cine se califică? Manipularea criteriilor de convergenţă;
Explicarea Uniunii Economice şi Monetare:
Raţionalitatea economică: integrarea economică şi o zonă monetară centrală optima;
Negocierea interguvernamentală: un acord franco-german;
Politica supranaţională: Comisia şi băncile centrale;
Puterea ideilor: consensul privind politica monetară;
Cum funcţionează Uniunea Economică şi Monetară:
Independenţa BCE: dobândirea credibilităţii şi a reputaţiei;
Procesul decizional în cadrul BCE;
Obiectivele privind inflaţia: relaţiile BCE-ECOFIN;
Politicile fiscale naţionale şi criza zonei euro;
Flexibilitatea pieţei muncii: reforme structurale şi acorduri privind salariile;
Concluzie: vremuri dificile pentru euro;
Capitolul 11.Teoriile cetăţeniei şi ale statului:
Politicile interne ale UE: de la libera circulaţie a lucrătorilor la un stat european în curs de formare:
De la libera circulaţie a lucrătorilor la „un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie”;
Libera circulaţie a persoanelor;
Drepturi şi libertăţi fundamentale;
Politicile vizând imigrarea şi azilul politic;
Cooperarea poliţienească şi judiciară;
Explicarea politicilor interne ale UE:
Presiunile exogene: migrarea, infracţionalitatea şi terorismul la nivel global;
Interguvernmentalismul: politica la nivel înalt, cerinţele electoratului şi interesele funcţionarilor publici;
Politici supranaţionale: iniţiative, credibilitate şi preferinţele actanţilor;
Concluzia: un stat pan-european?;
Capitolul 12. Politici externe:
Teorii ale relaţiilor internaţionale şi ale economiei politice;
Politici economice externe: comerţ liber, nu „fortăreaţa Europa”:
Tipare ale comerţului UE;
Politica comercială comună;
Acorduri comerciale multilaterale: GATT şi OMC;
Acorduri comerciale bilaterale preferenţiale;
Acorduri comerciale bilaterale preferenţiale;
Politici de securitate şi apărare:
Evoluţia cooperării şi luării deciziilor în domeniul politicii externe;
Extinderea:
Strategiile de politică externă;
Explicarea politicilor externe ale UE:
Interdependenţa globală economică şi geopolitică;
Interguvernmentalism: interese geopolitice şi economice;
Politica supranaţională: reguli instituţionale şi stabilirea agendei supranaţionale;
Concluzia: deţine UE un rol important în politica globală?;
Capitolul 13. Concluzie: Reevaluarea Uniunii Europene:
Ce ne învaţă ştiinţele politice despre UE:
Funcţionarea guvernării, a politicii şi a elaborării politicilor în UE;
Conexiuni dintre guverne, politică şi elaborarea politicilor la nivelul UE;
Ce ne învaţă UE despre ştiinţele politice
Simon Hix este profesor de studii politice europene şi comparate la London School of Economics and Political Science, Marea Britanie. Este autorul unor cărți despre Uniunea Europeană, precum What's Wrong with the European Union and How to Fix It sau Democratic Politics in the European Parliament (împreună cu Abdul Noury și Gérard Roland). Fellow of the British Academy (2011).
Bjørn Høyland este profesor de științe politice la Universitatea din Oslo, Norvegia.
