Descriere
Sumar
Despre autori
Seria Opere Alese Friedrich Schiller.
Ediție îngrijită de Andrei Corbea-Hoișie. Traducere, prefaţă şi note de Octavian Nicolae. Traducere revizuită de Grigore Marcu. Cuvînt înainte de Ulrich Gaier. Notă asupra ediţiei de Andrei Corbea-Hoişie şi Octavian Nicolae.
Dacă poetul şi dramaturgul Schiller a atras de timpuriu atenţia publicului instruit din România, despre activitatea lui ca istoric cititorii şi-au putut face o idee doar din faptul că în dramele sale apar numeroase personaje istorice ca Maria Stuart, Jeanne d’Arc, Don Carlos, Wallenstein, Fiesco, Wilhelm Tell etc. Întîlnirii fericite dintre documentarea pentru conceperea pieselor şi interesul pentru studiul istoriei îi datorăm atît operele dramatice, cît şi o serie de studii la cel mai înalt nivel al ştiinţei istorice a epocii. Volumul de față reuneşte o selecție din aceste opere ale istoricului Friedrich Schiller.
Este pentru prima oară când operele traduse în româneşte ale clasicului german Friedrich von Schiller sunt adunate într-o ediţie cuprinzătoare.
Următoarele apariții în seria Opere Alese Friedrich Schiller vor fi volumul I (Teatru) și volumul V (Scrieri estetice).
Proiectul seriei, început în 1987 la Editura Univers, a fost după 1990 quasi-abandonat şi va fi reluat de iniţiatorii ediţiei alături de o nouă generaţie de germanişti ieşeni. Ediția include: Vol. I, II, III (Teatru) – coord. Mariana Bărbulescu, Hans Neumann şi Cristina Spinei; Vol. IV (Lirica) – coord. Grigore Marcu, Dragoş Carasevici; Vol. V (Scrieri estetice) – coord. Andrei Corbea-Hoișie; Vol. VI (Scrieri istorice) – coord. Octavian Nicolae; Vol. VII (Proza, Corespondenţa) – coord. Ana Maria Palimariu.
Ducele de Alba la un mic dejun în castelul din Rudolstadt în anul 1547; Ce este şi cu ce scop se studiază istoria universală; Istoria desprinderii Ţărilor de Jos de stăpînirea spaniolă; Colecţie generală de memorii istorice din secolul al XII-lea pînă în cele mai noi timpuri; Privire generală asupra celor mai de seamă naţiuni care au participat la cruciade, a formelor de stat, a religiei, tradiţiilor, ocupaţiilor, opiniilor şi obiceiurilor lor; Istoria Războiului de Treizeci de Ani
Friedrich Schiller (1759, Marbach am Neckar, Baden-Württemberg – 1805, Weimar) (10 noiembrie 1759, Marbach am Neckar, Baden-Württemberg – 9 mai 1805, Weimar). Alături de J.W. v. Goethe, celălalt gigant al literaturii clasice germane, Schiller, a cărui Odă bucuriei pe muzica lui Ludwig van Beethoven este astăzi imnul Uniunii Europene şi al cărui Cîntec al clopotului a fost memorat de milioane de germani, a lăsat într o viaţă scurtă o operă copleşitoare în primul rînd cantitativ (cele peste patruzeci de volume publicate pînă acum în ediţia naţională însumează peste 32.000 de pagini – incluzînd, desigur, şi scrisorile primite de Schiller şi comentariile editorilor). Peste 900 de poezii îl recomandă ca poet, creator al liricii de idei şi stăpînind o mare varietate de forme. Prin studiile de estetică (Scrisori despre educația estetică a omului, Despre sublim, Despre poezia naivă și sentimentală) şi cele de istorie (Ce este şi cu ce scop se studiază istoria universală), el s-a afirmat ca un gînditor de prim rang într o epocă în care străluceau un Kant şi un Herder. De o receptare neîntreruptă se bucură însă dramele sale, începînd cu exploziva Hoţii, din etapa „Sturm und Drang“ a tînărului de douăzeci de ani. Cu Intrigă şi iubire urcă pe scenă drama burgheză realistă, cu Don Carlos se lansează lozinca libertăţii de gîndire. Conjuraţia lui Fiesco la Genova, Fecioara din Orleans, Maria Stuart sau mitul libertăţii Confederaţiei Helvetice în Wilhelm Tell, precum şi formidabila trilogie Wallenstein recreează pagini din istoria continentului văzute de un spirit european.
