Descriere
Sumar
Despre autori
Încadrarea lucrării în conceptul antropologiei culturale este justificată din punct de vedere teoretic, conceptual, metodologic, la nivelul instrumentelor cu care operează. Astfel, sintetizând scopul principal al demersului, antropologia culturală a sării studiază totalitatea reacțiilor umane față de acest mineral. Importanța și gradul de noutate ale volumului sunt asigurate de tratarea subiectului la nivelul întregului spațiu est-carpatic românesc din punct de vedere lingvistic, toponimic și simbolic. Primul capitol tratează din punct de vedere diacronic valorificarea sării, prin totalitatea lucrărilor și instalațiilor tradiționale, non-industriale. În cel de-al doilea capitol s-a interpretat, dintr-o perspectivă lingvistică, impactul sării și al altor termeni asociați în lexic și toponimie. Ultimul capitol este dedicat principalelor concepţii simbolice legate de sare, accentul fiind pus pe manifestările ritualice și creațiile populare. Studiul istoric, evolutiv, asupra unui comportament specific al comunităților umane în relație directă cu elementul sare nu se putea constitui altfel decât printr-o abordare de tip monografic, în care să se regăsească intervenții complementare necesare ale unor domenii distincte de cercetare, cu abordări metodologice particulare.
Volumul de față se bazează pe teza de doctorat, dar înglobează și o parte dintre rezultatele obținute în cadrul a două proiecte de cercetare în care autoarea a fost membră (EthnosalRo și EthnosalRo3). Este vorba despre o cercetare sistematică, inedită prin complexitatea sa, asupra ansamblului de reacții, de poziționări și de valori angrenate de referențialul „sare”, delimitat de spațiul geografic cuprins între Carpați și Prut. Lucrarea se situează într-o multidisciplinaritate ofertantă, utilizând instrumentele de cercetare proprii mai multor discipline: arheologie, istorie, lingvistică și etnografie, încadrându-se astfel în domeniul canonic al antropologiei culturale.
Prin punerea în practică a unora dintre cele mai recente teorii și modele de cercetare specifice domeniilor menționate anterior, a rezultat o monografie analitică coerentă, cu claritate metodologică și structurare corespunzătoare a unui impresionant volum de informații disparate, dar relevante pentru tema tratată. Această abordare cvasi-holistică a valențelor mineralului natural o găsim oportună dacă avem în vedere evoluția rapidă și ireversibilă a societății moderne care contribuie la simplificarea sau chiar dispariția acestor atribute ale sării, determinând necesitatea, și chiar obligația salvgardării, cel puțin la nivel teoretic, a unui patrimoniu imaterial extraordinar, atât cantitativ, cât și calitativ. Lucrarea poate fi, totodată, asimilată și drept un model de cercetare privind investigarea complexă a rolului emergent jucat de sare în evoluția comunităților umane și generarea unui univers specific mentalului colectiv din zona studiată.
Cuvânt-înainte (Marius Alexianu);
Introducere;
I. Istoria exploatării tradiționale, non-industriale, a apei sărate și a zăcămintelor de sare din preistorie până în prezent:
I.1. Exploatarea apei sărate în preistorie:
I.1.1. Exploatarea apei sărate în perioada paleolitică;
I.1.2. Exploatarea apei sărate în perioada neo-eneolitică;
I.2. Exploatarea apei sărate în epoca metalelor;
I.3. Exploatarea apei sărate și a zăcămintelor de sare în secolele IV î.Hr. – IV d.Hr.;
I.4. Exploatarea apei sărate și a zăcămintelor de sare în Evul Mediu;
I.5. Exploatarea tradițională a apei sărate și a depozitelor de sare în perioadele modernă și contemporană;
II. Universul rural al sării reflectat în lexic și toponimie:
II.1. Lexicul relaționat cu referențialul sare:
II.1.1. Unităţi lexicale referitoare la sare care au câmp semantic de origine latină;
II.1.2. Unităţi lexicale referitoare la sare care au câmp semantic de origine slavă;
II.1.3. Unităţi lexicale referitoare la sare care au câmp semantic de origine germanică ;
II.2. Toponimia sării;
II.2.1. Clasificarea lexico-gramaticală a toponimelor;
II.2.2. Clasificarea toponimelor din perspectiva teoriei câmpurilor toponimice;
III. Sarea în mentalul colectiv:
III.1. Creații populare referitoare la sare:
III.1.1. Ghicitori cu și despre sare;
III.1.2. Expresii paremiologice despre sare;
III.1.3. Creații populare narative despre sare;
III.2. Ritualuri în care se utilizează sarea:
III.2.1. Ritualuri de trecere specifice ciclului familial;
III.2.2. Prezența sării în cadrul sărbătorilor românești;
III.3. Credințe și superstiții despre sare;
Concluzii;
Anexe:
Anexa nr. 1. Planșe cu hărțile hipsometrice ale județelor din spațiul est-carpatic al României
ce conțin toponimele identificate pe suportul cartografic consultat;
Anexa nr. 2. Lista semnelor convenționale și funcțiile personajelor din basmele analizate
de V.I. Propp în lucrarea Morfologia basmului;
Lista ilustrațiilor;
Table of Figures;
Indice halo-toponimic și entopic;
Abrevieri;
Bibliografie;
Abstract: The Cultural Anthropology of Salt in the Rural Environment from the Eastern Carpathian Area of Romania
Mihaela Asăndulesei (n. 1983, Vaslui) este cercetător științific gr. III doctor în cadrul Departamentului de Științe Socio-Umane de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A finalizat studiile de doctorat în domeniul istoriei în anul 2017, sub îndrumarea prof. univ. dr. Adrian Poruciuc. A fost membră în mai multe proiecte de cercetare cu finanțare națională (2014-2022), pe perioada studiilor doctorale beneficiind și de două burse (una doctorală și una Erasmus, proiect Ianus II). Principalele domenii de cercetare abordate sunt: etnoarheologia, toponomastica, antropologia culturală a sării și metodele de cercetare interdisciplinară în arheologie. Este direct interesată de analiza complexă a raporturilor existente între resursele naturale, datele arheologice, datele istorice și comportamentul comunităților umane, dar și de studiul comparativ între informația istorică, toponimică, lingvistică și informațiile rezultate în urma propriilor anchete etnografice. În ceea ce privește valorizarea cercetărilor, a publicat, individual și în colaborare, mai multe articole în reviste indexate BDI sau în volumele conferințelor, apărute la edituri internaționale de prestigiu și indexate Web of Science. De asemenea, împreună cu Ștefan Caliniuc, Roxana-Gabriela Curcă și Marius-Tiberiu Alexianu, a editat volumul First International Congress on the Anthropology of Salt. Book of Abstracts (Editura Univrsității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015), iar împreună cu Marius Alexianu, Olivier Weller, Roxana-Gabriela Curca și Robin Brigand, a editat volumul White Gold. French and Romanian Projects on Salt in the Extra-Carpathian Areas of Romania (Parthenon Verlag, 2016). A participat la numeroase simpozioane, colocvii și congrese desfășurate atât în România, cât și în străinătate.
