Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Filosofie şi Ştiinţe sociale /

Despre principiul federativ

P.J. Proudhon

Data apariției: 16.02.2013

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Politologie

Colecție: Studii Europene

ISBN: 978-973-640-642-3

Nr. pagini: 256

Format: 17 x 24 cm.

23.10 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Traducere de Monica Luiza Dobre. În lucrarea "Despre principiul federativ" (1863), P.J. Proudhon (1809-1865) preconizează instituirea unei autorităţi superioare suveranităţilor naţionale; acesta scrie despre o „Federaţie Dunăreană”, care trebuie creată în cadrul unei Europe Federate. El apreciază că secolul XX că va fi „era federaţiilor”; statele naţionale se vor dezmembra prin descentralizare în regiuni.

Cuvânt înainte DESPRE IDEEA DE FEDERAŢIE I. Dualism politic. — autoritate şi libertate: antagonism şi apropiere între cele două noţiuni. II. Concepţie a priori a ordinii politice: regim de autoritate, regim de libertate. III. Forme de guvernământ. IV. Convenţie între principii: originea contradicţiilor politice. V. Guvernări de fapt: disoluţie socială. VI. Situaţia problemei politice. — principiu de soluţionare. VII. Desprinderea ideii de federaţie. VIII. Constituirea progresivă. IX. Întârzierea federaţiilor: cauzele amânării lor. X. Idealism politic: eficacitatea garanţiei federale. XI. Sancţiune economică: federaţie agricolă-industrială. POLITICA UNITARĂ I. Tradiţie iacobină: Galia federalistă, Franţa monarhică. II. Democraţia începând cu 2 decembrie. III. Monogramă democratică, unitatea. IV. Manevră unitară. V. Intrare în campanie: federaţia escamotată. VI. Villafranca: politică contradictorie. VII. Papalitatea şi sectele religioase. VIII. Pericolul unei rivalităţi politice şi comerciale între Franţa şi Italia în sistemul unităţii. IX. Dificultăţi ale situaţiei în 1859. X. Planul lui garibaldi: unitatea italiană eşuează din vina democraţilor. XI. Ipoteza unei soluţii prin intermediul principiului federativ. PRESA UNITARĂ I. Despre demnitatea ziaristului. – influenţa unitarismului asupra raţiunii şi conştiinţei scriitorilor. II. Le siècle. – halucinaţii unitare ale d-lui Delort. III. L’opinion nationale. – politica de tip „basculă” a d-lui Guéroult. IV. La presse, la patrie, le pays, les débats, l’écho de la presse, la revue nationale. V. Le temps, l’indépendant din charente-inférieure, le journal des deux-sèvres. — servitutea mintală a d-lui Nefftzer. VI. Le progrès (din Lyon). – paralogisme catolico-iacobine ale d-lui fr. Morin. VII. Chestiuni morale şi politice – despre raţiunea de stat. VIII. Despre jurământul politic. IX. Sclavia şi proletariatul.

Pierre-Joseph Proudhon (n. 1809, Besançon - d. 1865, Passy) este un binecunoscut polemist, jurnalist, economist, filosof şi sociolog. A fost primul care s-a descris drept anarhist. De la el a rămas celebra expresie „Proprietatea înseamnă furt”. Cartea sa de succes "Qu'est-ce que la propriété?" sau "Recherches sur le principe du droit et du gouvernement" (1840) nu este altceva decat o critică acerbă adusă ideii de proprietate, pe care Proudhon o considera imorală, nedreaptă, imposibilă, deoarece nu putea avea la bază nici ocupaţia, nici munca. În 1846, după ani de muncă laborioasă, a publicat "Système des contradictions économiques" în care a prezentat contradicţiile existente în toate fenomenele: valoare, diviziunea muncii, concurenţă, împrumut, proprietate. După apariţia lucrării "Justice dans la Révolution et dans l'Eglise", în 1858, Proudhon a fost judecat şi condamnat la 3 ani de închisoare şi o amendă de 4000 de franci. Proudhon s-a ocupat şi de politica externă şi s-a declarat adeptul federaţiei, în lucrarea "Traité sur le Principe Fédératif" (1863), în care şi-a arătat poziţia clară pentru crearea unui partid democratic foarte unit, recomandând în acelaşi timp neprezentarea la alegerile din 1864, ca formă de protest împotriva guvernului creat de Imperiu. Proudhon a lăsat numeroase opere inedite, pe cele mai diverse teme: de economie politică, istorie, morală, politică, literatură şi artă. A publicat doar o parte dintre ele, dintre care cele mai remarcabile sunt: "Théorie de la propriété" (1866), declarându-se în favoarea reformei proprietăţii prin crearea unui sistem de garanţii, "Théorie du mouvement constitutionnel" (1870), în care critică constituţiile franceze începând cu 1789, "Du principe de l'art" (1875), o pledoarie pentru pictura realistă şi pentru arta socială a viitorului.