Descriere
Sumar
Despre autori
În acord cu diferitele perspective asupra gândirii critice, lucrarea abordează problematica gândirii critice din perspectiva educațională și a relației acesteia cu atitudini sociale ce țin de implicarea civică a elevilor. Prin analiza literaturii de specialitate și prin intermediul cercetărilor întreprinse, autoarea aduce o contribuție deopotrivă teoretică și empirică în sfera gândirii și a conștientizării critice, plecând de la experiențele cadrelor didactice, de la identificarea nevoilor sau a carențelor elevilor, prin conturarea unor strategii educaționale centrate pe dezvoltarea gândirii critice și a comportamentului social. De asemenea, această lucrare subliniază importanța includerii sferei afective în actul educațional, în general, și îndeosebi atunci când finalitatea acestuia este de a forma abilități sociale și civice.
Cartea se adresează atât preuniversitarilor, universitarilor, cât și publicului larg, oferind o viziune asupra practicilor actuale, dar și strategii clare ce pot fi utilizate în sala de clasă pentru dezvoltarea gândirii și a conștientizării critice.
«Lucrarea pune în discuție o temă complexă și dificilă, prea puțin explorată în sfera cercetării educaționale din spațiul românesc, dar de mare actualitate, dacă ne raportăm la schimbările rapide și fără precedent pe care le traversează omenirea, ce presupun o reconsiderare profundă a viziunii asupra educației, care trebuie să se centreze pe formarea unor abilități și competențe noi de învățare, precum: gândirea critică, adaptabilitatea, capacitatea de a rezolva probleme complexe și de a lua decizii, creativitatea, cooperarea etc.
Autoarea situează, astfel, întregul demers de cercetare, de la documentare la studiile investigative, în contextul acestei necesități, de a schimba mentalitatea pedagogică și, implicit, prioritățile în procesul didactic, conferind educației un rol social bine determinat. Ideea care străbate întreaga lucrare, conferindu-i coerență, unitate și consistență, este aceea că gândirea critică joacă un rol esențial în formarea spiritului civic prin dezvoltarea competențelor sociale ale indivizilor.» (Prof. univ. dr. Mariana Momanu)
Introducere;
Capitolul I. Teorii ale gândirii critice:
I.1. Ce este teoria critică? Teoriile gândirii critice şi pedagogia critică: delimitări conceptuale;
I.2. Abordări ale gândirii critice în literatura de specialitate;
I.3. O abordare educaţională a gândirii critice: pedagogia critică:
I.3.1. Ipostaze ale pedagogiei critice;
I.3.2. Valorile pedagogiei critice;
I.3.3. Pedagogia critică şi gândirea critică: diferenţe şi interferenţe;
I.3.4. Alte curente teoretice relevante. Perspectiva social-constructivistă;
I.4. Gândirea critică şi rolul emoţiilor;
I.5. Gândirea critică în spaţiul educaţional românesc;
I.6. Concluzii;
Capitolul II. Teorii şi practici ale conștientizării critice:
II.1. Conştientizarea critică în perspectivă freireană;
II.2. Abordări teoretice şi variaţii conceptuale ale teoriei conştientizării critice:
II.2.1. Modelul analizei critice;
II.2.2. Identitatea colectivă;
II.2.3. Autoeficacitatea politică;
II.2.4. Acţiunea în sfera socio politică;
II.3. Strategii educaţionale pentru dezvoltarea conştientizării critice;
II.4. Programe de intervenţie centrate pe dezvoltarea conştientizării critice:
II.4.1. Programul IMAGE pentru dezvoltarea conştientizării critice;
II.4.2. Tehnici vizuale de învăţare pentru promovarea conştientizării critice;
II.4.3. Dezvoltarea abilităţilor de praxis în domeniul asistenţei sociale;
II.5. Utilizarea tehnicilor de lectură şi scriere creativă pentru dezvoltarea conştientizării critice;
II.6. Şcoala – comunitate pentru învăţare;
II.7. Concluzii
Capitolul III. Educația pentru dezvoltarea conștientizării critice şi a implicării active a tinerilor în viața socială:
III.1. Introducere;
III.2. Comunitatea – pilon central al conştientizării critice;
III.3. Conştientizarea critică şi rolul ei în educaţia pentru democraţie;
III.4. Conştientizare critică, implicare civică şi participarea tinerilor la viaţa sociopolitică;
III.5. Conştientizare critică, moralitate, empatie şi comportamentul social al tinerilor:
III.5.1. Comportamentul social al tinerilor;
III.5.2. Comportamentul prosocial;
III.5.3. Comportamentul altruist;
III.5.4. Empatia şi moralitatea;
III.6. Educaţia pentru dezvoltarea conştientizării critice: climatul deschis al clasei şi arta vizuală:
III.6.1. Climatul deschis al clasei;
III.6.2. Rolul artelor vizuale;
III. 7. Concluzii;
Capitolul IV. Demers de cercetare privind gândirea critică şi comportamentul social:
IV.1. Studiul 1. Conştientizare critică la tineri: O analiză sistematică a literaturii:
IV.1.1. Metodă şi obiectivele cercetării;
IV.1.2. Strategia de căutare;
IV.1.3. Criterii de eligibilitate;
IV.1.4. Extragerea datelor şi evaluarea calităţii publicaţiilor;
IV.1.5. Rezultate;
IV.1.6. Concluziile studiului;
IV.2. Studiul 2. Conceptul de gândire critică în documentele şcolare ce reglementează activitatea didactică în şcoala românească:
IV.2.1. Scopul studiului;
IV.2.2. Analize premergătoare. Analiza lexicală a programei şcolare;
IV.2.3. Analiza de conţinut a manualelor şcolare recomandate pentru disciplina Educaţie socială, la clasa a V-a;
IV.2.4. Rezultate:
Activităţi de grup şi individuale;
Discrepanţa dintre directive şi realitate
Expunerea la problematici emoţionale din domeniul artei;
Rolul afectivităţii, cu precădere al empatiei, în contextul situaţiile prezentate;
IV.2.5. Concluziile analizei de conţinut;
IV.3. Studiul 3. Demers calitativ pentru investigarea practicilor educaţionale utilizate în dezvoltarea gândirii critice
IV.3.1. Introducere:
IV.3.1.1. Abordări teoretice ale gândirii critice;
IV.3.1.2. Nivelul regional de dezvoltare;
IV.3.2. Metodă:
IV.3.2.1. Participanţi;
IV.3.2.2. Procedura şi colectarea datelor;
IV.3.3. Rezultate:
Condiţii prealabile pentru dezvoltarea gândirii critice;
Dezvoltarea gândirii critice;
Bariere în dezvoltarea gândirii critice
Strategii şi practici educaţionale pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor;
Consecinţele practicilor educaţionale;
IV.3.4. Concluzii;
Capitolul V. Implicaţii educaţionale, discuţii și concluzii:
V.1. Implicaţii educaţionale;
V.2. Discuţii;
V.3. Concluzii;
Bibliografie
Gabriela-Monica Assante (n. 1989, Iași) este asistent universitar al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Departamentul de Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doctor în psihologie la Universitatea la Sapienza din Roma (2017) și doctor în științele educației la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iași (2023). A desfășurat activități de cercetare în domeniul dezvoltării gândirii critice și a conștientizării critice, al dezvoltării cetățeniei digitale, empatiei și moralității. A publicat în diferite reviste ISI (cu factor de impact în zona roșie și zona galbenă), precum Frontiers in Psychology; Sustainability; Behavioural Sciences; Croatian Journal of Education; Psychology, Health and Medicine. Director al unui proiect de cercetare oferit de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (Granturi pentru tineri cercetători), finalizat cu succes în anul 2023.
