Descriere
Sumar
Despre autori
Cartea explorează esența gândirii critice ca instrument fundamental în combaterea dezinformării și în înțelegerea complexității lumii contemporane. Structurat în trei părți, volumul are scopul este de a delimita conceptual gândirea critică printr-o abordare interdisciplinară, aducând împreună perspective din logică, argumentare, filozofie, psihologie cognitivă, pedagogie și neuroștiințe. Această carte, totuși, își propune să ofere mai mult decât o sinteză a teoriilor din aria gândirii critice. Este o invitație la reflecție, un ghid pentru a naviga prin haosul informațional ce ne caracterizează viața de zi cu zi din această epocă a fake news. Prin intermediul acestei lucrări, autoarea a conturat un model complex și aplicabil de evaluare a informației, capabil să dezvăluie mecanismele subtile ale dezinformării și să-i ajute pe oameni să ia decizii informate și lucide. Modelul cuprinde o serie de 13 întrebări pe care și le poate pune un individ atunci când dorește să analizeze și să evalueze un conținut informațional și este aplicat la 3 studii de caz din perioada pandemică, prolifică pentru informații viciate.
Introducere
Partea I. CE ESTE GÂNDIREA CRITICĂ?
1. Asumpţii definiţionale
1.1. Activitatea de a reflecta
1.2. Set de competenţe și aptitudini
1.3. Instrument util în cotidian
2. Dimensiuni interpretative
2.1. Perspectivă filozofică
2.2. Perspectivă logică
2.3. Perspectivă pedagogică
2.4. Perspectivă psihocognitivă
3. Relaţionări clarificatoare
3.1. Gândire critică – logică informală
3.2. Gândire critică – gândire creativă
3.3. Gândire critică – gândire computaţională
4. Gândirea critică şi frontierele cunoaşterii
4.1. Este gândirea totul?
4.2. Poate gândirea totul?
4.3. Vrea gândirea totul?
Partea a II a. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE GÂNDIRII CRITICE
1. Raţionamentul ca tehnică informală
1.1. Modul de raţionare al gândirii
1.2. Raţionament formal ‒ raţionament informal
1.3. O sistematizare a raţionamentului informal
1.4. Cum aplicăm raţionamentul în viaţa de zi cu zi?
2. Argumentul – elementul central al gândirii critice
2.1. Cum identificăm argumentele?
2.2. Tipologii ale argumentelor critice
2.3. Gândirea critică şi alegerea argumentelor
2.4. Proceduri de analiză a argumentului
2.5. Gândirea critică şi evaluarea argumentelor
3. Interogaţia critică şi problematizarea cunoaşterii
3.1. Sensul şi subtilităţile interogaţiei
3.2. Interogaţie critică şi interogaţie retorică
3.3. Despre dialectica întrebare ‒ răspuns
3.4. Rolul interogaţiei în clarificarea şi rezolvarea problemelor
4. Evaluarea ca instanţă a gândirii critice
4.1. Evaluarea propriei gândiri (metacogniţia)
4.2. Evaluarea resurselor de gândire ale celuilalt
4.3. Evaluarea informaţiilor ca dat al cunoaşterii
4.4. Evaluarea surselor informaţiilor
4.5. Evaluarea contextului
5. Limite ale gândirii critice
5.1. Sofismele în contextul gândirii critice
5.2. Predispoziţii cognitive ce limitează gândirea critică
5.3. De ce nu se opune întotdeauna gândirea critică barierelor cognitive?
5.4. Gândire critică şi gândire manipulatorie
Partea a III a.VALENŢE APLICATIVE: GÂNDIREA CRITICĂ ȘI FAKE NEWS
1. Fake news – fragmentarea adevărului în era digitală
2. Cine e responsabil pentru dezinformare?
2.1 Creatorii de informaţii viciate
2.2. Platformele online de propagare a informaţiei
2.3. Industria de publicitate și motivul financiar
2.4. Mass media și problema credibilităţii
2.5. Statele și puterea lor de sancţionare
2.6. Individul – ţinta dezinformării
3. De ce funcţionează dezinformarea?
3.1. Lipsa educaţiei informaţionale, media și digitale
3.2. Slăbiciunea faţă de apelul la emoţie
3.3. Erori de gândire şi potenţarea dezinformării
3.4. Între pasivitate intelectuală și suspiciune extremă
4. Cum poate fi utilizată gândirea critică pentru a combate fake news?
4.1. Contextul pandemiei COVID 19 – teren fertil pentru dezinformare
4.2. „Psihoză în masă” – discurs viral pe social media
4.3. „Alarmă falsă globală” – știre din mass media tradiţională
4.4. „Progres tehnologic uriaș” – mesaj oficial al autorităţilor
Bibliografie
Alexandra-Niculina Gherguț-Babii este doctor în Științe ale Comu¬ni¬că¬rii. Lucrarea sa de doctorat, cea care stă la baza prezentului volum, se concen¬trează pe gândire critică drept un instrument de combatere a fake news. Inte¬re¬sele sale științifice s-au remarcat prin publicarea de lucrări în reviste științi¬fice naționale și internaționale pe subiecte precum: fenomenul fake news și efectele dezinformării, dinamica social-media și influența acesteia asupra luării deciziilor, impactul dezinformării asu¬pra relațiilor interpersonale etc. Profil Google Scholar aici.
